De la Chireac la Cioran, trecând prin Bulă

“România este singura ţară din lume unde se moare fizic la coadă, la plata impozitului” a spus Bogdan Chireac, găsind astfel încă un răspuns corect la întrebarea “bine, ei sunt pe liste, dar unde sunt ei, efectiv?”. Chireac însă, superficial ca orice mare jurnalist, deşi a sesizat aspectul fizic al chestiunii, nu a sesizat şi aspectul metafizic al morţii prin fisc. Din fericire, mai înainte de Chireac a fost Cioran, şi asta înseamnă că nici tu, nici noi, n-o să stăm cu dilema-n braţe la infinit. Or, Cioran, notoriu, printre altele, fiindcă a scăpat din ghearele fiscului românesc (deşi a eşuat genial în dimensiunea superioară a fiscalităţii absolute, şi ne referim aici la fiscul francez), a rezolvat paradoxul lui Chireac dintr-o singură frază, afirmând:  “creştinul se naşte muritor şi moare nemuritor”. Aici, Cioran explică, de fapt, miracolul supravieţuirii spirituale a poporului român. Să detaliem. Românul se aşează la o coadă. Stând la coadă, îi moare, mai întâi, creierul. Nu mult după aceea, îi moare şi trupul. Mort fizic şi mental, românul rămâne însă viu în spirit, mulţumită, pe de-o parte împrejurării că este creştin, şi pe de altă parte, împrejurării că este ales de istorie să întreţină miracolul vieţii pe listele electorale, aceste adevărate cimitire politice de la Săpânţa, unde românii ucişi de fisc contribuie necontenit la veselia celor vii politic, ştampilând în absolut, întruna, în prostie, teancuri peste teancuri de buletine de vot. Şi aici a venit, salvatoare, intuiţia creativă a lui Brâncuşi, care a imaginat Coloana Infinutului, de fapt, o uriaşă păstaie verticală, în care fiecare român este încapsulat în bula sa existenţială şi tragicomică, denumită, tocmai de aceea, Bulă.

PAMFLET & SATIRĂ

De la Chireac la Cioran, trecând prin Bulă