Sfințirea superbei picturi în mozaic a Catedralei Naționale simbolizează sfârșitul unei perioade importante din istoria României – un proiect nu doar religios, ci identitar pentru o Românie postcomunistă care a așteptat de prea mult timp acest „act de identitate” al ei.
Girat de participarea activă a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului Bisericii ortodoxe Române Daniel, momentul, care marchează și aniversarea Sf. Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului, este, de asemenea, remarcat și în presa internațională.
„Simbol de identitate națională”
Momentul sfințirii picturii nu este doar privit din perspectivă religioasă, ci și ca o reflectare a tensiunilor sociale dintr-o Românie contemporană amenințată de diviziuni ample de credință.
Orthodox Times titrează: „Patriarhii Bartolomeu și Daniel au condus sfințirea mozaicului Catedralei Naționale”, iar Le Petit Journal se rezumă la detaliile liturgice și de organizare.
În „Balkan Insight” găsim o analiză socio-politică a acestui moment – Catedrala Națională este privită ca un simbol de identitate națională dar și ca un subiect de controversă privind costurile și rolul Bisericii în spațiul public.
„1.000 de ani”
„O altă condiție-cheie stabilită de Patriarhie a fost durabilitatea clădirii. „Patriarhul Daniel a cerut o garanție de 1.000 de ani pentru structură (…) ca o modalitate de a proiecta ideea creștinismului ortodox românesc de-a lungul secolelor”, a declarat Tateo într-un interviu.
„Constructorii, însă, au spus că o pot garanta doar pentru 500 de ani”, se arată în Balkan Insight.
Publicația Franceză „Courier International” remarcă evenimentul sub titlul „Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume își deschide porțile” și reiterează diviziunea din societate în privința construcției Catedralei.
Presa olandeză
Portalul olandez kro-ncrv.nl titrează: „Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume se deschide în România”.
„Construcția bisericii a durat cincisprezece ani și a costat 270 de milioane de euro, o mare parte din aceștia fiind finanțați de guvern.
Criticii cred că guvernul ar fi putut folosi mai bine acei bani pentru a finanța școli și spitale. Susținătorii sunt încântați că România a dobândit o icoană națională. Clădirea a fost sfințită pe 25 noiembrie 2018.
Catedrala Națională a fost construită în stil neobizantin. Interiorul este împodobit cu aur și mozaicuri.
Clădirea ocupă o poziție proeminentă în capitală, București, lângă impunătoarea clădire a parlamentului, pe care dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a comandat-o ca palat”, se relatează în acest articol.
Patriarhul Bartolomeu, „vedeta” momentului
De altfel, publicațiile internaționale rețin cu preponderență vizita Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului ca pe un act de frățietate între biserici și un proiect al unei țări creștine, într-o Europă creștină.
„Cea mai mare catedrală ortodoxă din lume își deschide porțile într-o Românie divizată”, scrie Bloomberg, accentuând pe ideea raportului de colaborare – influență dintre Biserică și autoritățile statului.
Dincolo de faptul că proiecte de o asemenea anvergură au iscat dintotdeauna discuții în societate, rămâne Catedrala ca simbol viu al identității românești, în credință și spirit.
Read MoreMediafax
About the Author
