Aflat la Galați alături de președintele Nicușor Dan, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că drona rusească ce a lovit un bloc de locuințe a fost detectată de sistemele armatei timp de patru minute, însă nu a putut fi doborâtă fără riscul unor pagube în oraș. El a anunțat că România cere NATO capabilități suplimentare pentru apărarea Dobrogei și că, în această seară, vor fi semnate opt proiecte de înzestrare anti-dronă. Ministrul a subliniat, de asemenea, că autoritățile nu pot ști cu certitudine dacă astfel de aparate vor pătrunde sau nu în spațiul aerian românesc.
„Nu putem ști dacă aceste drone vor intra sau nu pe teritoriul României”
Actualizare 18.42 Ministrul interimar al Apărării a declarat că autoritățile nu pot anticipa cu certitudine dacă dronele lansate în contextul războiului din Ucraina vor pătrunde în spațiul aerian românesc, motiv pentru care una dintre măsurile esențiale rămâne avertizarea populației.
„Nu putem ști dacă aceste drone vor intra sau nu pe teritoriul României. Putem doar avertiza populația. Inspectoratul pentru Situații de Urgență a făcut-o”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a afirmat că România a solicitat încă din luna februarie sprijin din partea NATO pentru consolidarea apărării în zona Dobrogea.
„Eu am trimis la NATO, în februarie, o scrisoare pentru niște capabilități pentru zona Dobrogei”, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, în ședința CSAT de vineri s-a decis continuarea discuțiilor în cadrul Alianței pentru ca aceste capabilități să poată fi puse la dispoziția României.
„În CSAT s-a decis o discuție în NATO pentru a fi livrate aceste capabilități. Avem, deci, o discuție începută la nivel tehnic. Rămâne ca țările să aibă și posibilitatea de a le trimite”, a declarat Radu Miruță.
Actualizare 18.37 Radu Miruță a declarat că procedurile pentru achiziția sistemelor anti-dronă avansează, însă decizia finală depinde și de îndeplinirea condițiilor impuse de Parlament de către companiile interesate.
„Trebuie să vedem care dintre companii îndeplinesc condițiile impuse de Parlament. Astăzi s-au făcut pași semnificativi, însă un ministru nu este implicat în aceste negocieri”, a afirmat Miruță.
Ministrul a spus că principalul său obiectiv este accelerarea procesului de înzestrare a Armatei Române cu sisteme capabile să neutralizeze astfel de amenințări.
„Sunt preocupat să demonstrăm că, în câteva luni de zile, armata se poate înzestra cu capabilități de contracarare. Dacă le-ar fi avut, le-ar fi folosit cu drag”, a declarat el.
Miruță: Drona a fost observată timp de patru minute
Radu Miruță a precizat că una dintre noile capabilități de supraveghere aflate în dotarea armatei a detectat drona care s-a prăbușit la Galați, însă aeronavele de luptă nu au putut interveni fără riscuri semnificative pentru populație.
„Una dintre capabilitățile noi a văzut drona aseară pe radar, dar avioanele de vânătoare nu au putut să o intercepteze fără riscuri de pagube mari pentru municipiul Galați. Patru minute a fost observată”, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, singurele mijloace care ar fi putut angaja ținta erau aeronavele de luptă, însă piloții au decis să nu deschidă focul din cauza riscurilor asociate.
„Doar avioanele de vânătoare puteau angaja drona cu echipament specific, însă au decis să nu o facă din motivele expuse”, a declarat Radu Miruță.
Opt proiecte pentru cele mai moderne capabilități de înzestrare anti-dronă din lume
Actualizare 18.33 Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că Armata Română face eforturi pentru a se înzestra cu echipamente capabile să contracareze astfel de amenințări și a anunțat că, în cursul acestei seri, vor fi semnate mai multe proiecte de modernizare.
„În această seară se vor semna opt proiecte pentru cele mai moderne capabilități de înzestrare anti-dronă din lume”, a spus Miruță.
Ministrul a susținut că incidentul de la Galați ar fi putut avea un alt deznodământ dacă aceste sisteme ar fi fost deja operaționale.
„Dacă ele existau acum jumătate de an, nu s-ar fi întâmplat asta”, a afirmat el.
Radu Miruță a respins ideea că armata ar fi eșuat în gestionarea situației și a explicat că aeronavele de luptă nu au avut condițiile necesare pentru a interveni fără riscuri pentru populație.
„Nu a fost un eșec al Armatei Române. Avioanele de vânătoare nu au avut un scenariu în care să angajeze dronele fără să existe riscuri pentru Galați”, a declarat ministrul.
Întrebat de ce România nu a dezvoltat mai devreme astfel de capabilități, Miruță a răspuns: „De ce nu ne-am înzestrat cu capacități de contracarare până acum, nu vă pot spune”.
Știrea inițială
O dronă rusească a lovit un bloc din Galaţi
Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului. Două persoane au fost rănite ușor și transportate la spital, iar zeci de locatari au fost evacuați.
Evenimentul este considerat de autorități drept cel mai grav incident care a afectat teritoriul României de la declanșarea războiului din Ucraina.
Conferința de presă are loc la câteva ore după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării convocată de președintele Nicușor Dan pentru analizarea implicațiilor incidentului.
Măsuri anunțate după ședința CSAT
La finalul reuniunii, șeful statului a anunțat că România închide Consulatul General al Federației Ruse de la Constanța, iar consulul general rus a fost declarat persona non grata.
„Am avut, noaptea trecută, un incident grav din care doi cetățeni români au fost răniți și întreaga responsabilitate pentru acest incident revine Rusiei, o țară care duce un război de agresiune de mai bine de patru ani împotriva Ucrainei.
Față de această situație, consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata și Consulatul General al Federației Ruse la Constanța se va închide”, a declarat președintele Nicușor Dan.
România cere întărirea apărării aeriene în Dobrogea
În cursul dimineții, Radu Miruță a explicat că România nu a intervenit direct pentru doborârea dronei care a pătruns în spațiul aerian național, susținând că o astfel de acțiune ar fi putut genera pagube pe teritoriul țării sau riscuri suplimentare într-un context regional extrem de sensibil.
Ministrul a anunțat totodată că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, căruia i-a cerut accelerarea măsurilor de consolidare a apărării antiaeriene în zona Dobrogea.
Dispute politice după incident
Incidentul a generat și reacții politice.
Senatorii PSD i-au cerut vineri ministrului interimar al Apărării să se retragă din funcție, susținând că apărarea țării și siguranța cetățenilor „nu sunt o joacă pentru amatori”.
La rândul său, USR a avertizat PSD că trebuie să își asume responsabilitatea pentru vulnerabilitățile existente în sistemul de apărare, argumentând că social-democrații au condus Ministerul Apărării în ultimii ani și nu au dezvoltat suficient capabilitățile necesare pentru astfel de situații.
