Deși este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ORL ale copilăriei, otita seroasă rămâne adesea nedepistată pentru perioade îndelungate din cauza simptomelor discrete. În absența durerii, a febrei sau a altor manifestări evidente, problema poate fi observată doar prin scăderea treptată a auzului, dificultăți de comunicare ori o aparentă lipsă de atenție. Medicii atrag atenția că diagnosticarea timpurie este esențială, deoarece întârzierea tratamentului poate influența dezvoltarea limbajului, capacitatea de învățare și interacțiunile sociale ale copilului.
În lipsa unor simptome evidente, diagnosticul ajunge adesea să fie stabilit abia după ce apar schimbări observabile în comportamentul sau comunicarea copilului, ceea ce subliniază importanța evaluărilor medicale realizate la momentul potrivit.
Otita care nu doare: Infecția tăcută pe care părinții o descoperă târziu
„Un copil care nu răspunde atunci când este strigat, vorbește mai tare decât de obicei sau pare permanent neatent nu are întotdeauna o problemă de comportament. Astfel de manifestări pot ascunde otita seroasă, una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale copilăriei și, totodată, una dintre cele mai greu de identificat. Spre deosebire de forma acută, aceasta poate evolua fără durere, astfel că mulți părinți ajung la specialist convinși că se confruntă cu dificultăți de atenție sau de comunicare. În realitate, auzul copilului poate fi afectat de săptămâni sau chiar luni din cauza acumulării de lichid în spatele timpanului. În lipsa unui diagnostic și a unui tratament adecvat, problema poate avea consecințe asupra auzului pe termen lung.”, a explicat pentru Digi24.ro medicul ORL Daniela Ionescu
- În cazul otitelor, specialiștii recomandă evitarea introducerii oricărui obiect în ureche, inclusiv a bețișoarelor de curățare, precum și a contactului cu apa sau a utilizării picăturilor fără recomandare medicală. În anumite situații, există riscul perforării timpanului, iar unele tratamente administrate fără indicația medicului pot fi contraindicate.
De ce fac copiii atât de des otită
„Otitele sunt printre cele mai frecvente diagnostice ORL la copii, mai ales în primii ani de viață. Explicația ține, în primul rând, de anatomia copilului: trompa lui Eustachio – canalul care leagă urechea de spatele nasului, este mai scurtă, mai îngustă și aproape orizontală.
Astfel că după o simplă răceală, secrețiile și microbii ajung mult mai ușor spre ureche, iar drenajul se face dificil. Viața în colectivitate, virozele repetate, alergiile, fumatul pasiv sau polipii măriți contribuie și ele la apariția episoadelor repetate. Pentru mulți copii, câteva otite pe an nu sunt neobișnuite. Însă atunci când episoadele devin foarte frecvente, cinci sau șase într-un an, lucrurile trebuie luate în serios.”, a adăugat specialistul ORL
Medic ORL: „Cea mai înșelătoare formă rămâne însă otita seroasă.”
„Spre deosebire de otita acută, care provoacă febră și dureri intense, otita seroasă poate evolua aproape fără să dea semnale evidente. În spatele timpanului se acumulează lichid, iar capacitatea de auz a copilului începe să fie afectată treptat. Manifestările sunt adesea greu de observat. Cel mic îi roagă frecvent pe părinți să repete ceea ce au spus, pare lipsit de atenție sau vorbește mai tare decât de obicei. De asemenea, poate sta foarte aproape de televizor, poate deveni mai irascibil ori poate avea probleme cu somnul. Pentru mulți părinți, aceste schimbări sunt ușor de asociat cu personalitatea copilului sau cu o etapă normală de dezvoltare.
În numeroase cazuri, episoadele repetate sunt întreținute de vegetațiile adenoide mărite, cunoscute popular drept polipi. Acestea sunt localizate în apropierea trompei lui Eustachio și pot împiedica ventilarea normală a urechii. În consecință, se acumulează lichid în spatele timpanului, iar infecțiile tind să reapară. Din acest motiv, un copil care respiră constant pe gură, sforăie în timpul nopții și se confruntă frecvent cu astfel de probleme necesită o evaluare ORL completă. În multe situații, tratarea vegetațiilor adenoide contribuie la reducerea semnificativă a numărului de episoade.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Când trebuie mers urgent la medic
„Durerea de ureche necesită atenție, mai ales atunci când este însoțită de simptome precum febra ridicată care persistă, secrețiile auriculare, amețelile, problemele de echilibru, umflătura sau înroșirea zonei din spatele urechii ori o durere intensă care nu se ameliorează. În astfel de situații, consultul medical nu ar trebui amânat.
În cazul bebelușilor, manifestările sunt adesea mai dificil de recunoscut. Plânsul persistent, trezirile frecvente în timpul nopții, refuzul alimentației sau tendința de a duce repetat mâna la ureche pot fi indicii ale unei otite, în special după un episod de răceală.
De ce contează diagnosticul la timp
Otitele seroase recurente pot avea consecințe importante asupra auzului într-o etapă esențială pentru dezvoltarea copilului. Pe lângă diminuarea capacității de a auzi, acestea pot influența dezvoltarea limbajului și pot favoriza apariția unor dificultăți de atenție sau de comunicare.
În situațiile în care lichidul acumulat în spatele timpanului persistă o perioadă îndelungată sau când episoadele se repetă frecvent, medicii pot recomanda montarea unor tuburi de drenaj care să faciliteze aerisirea urechii. Recomandarea este făcută individual, în funcție de impactul afecțiunii asupra auzului și dezvoltării copilului. De multe ori, semnalele de alarmă nu sunt reprezentate de durere sau febră, ci de schimbări subtile în comportamentul copilului. Astfel, ceea ce poate părea o simplă lipsă de atenție poate ascunde, în realitate, o problemă de auz care necesită evaluare și tratament.”, conchide medicul specialist
About the Author
