Europa ar putea deveni una dintre principalele zone de risc pentru virusul chikungunya, transmis de țânțari, pe măsură ce temperaturile tot mai ridicate favorizează extinderea habitatelor acestor insecte spre nord, avertizează un nou studiu realizat de cercetători din China. Potrivit analizei, schimbările climatice ar putea transforma mai multe regiuni din Europa Centrală în viitoare focare ale bolii tropicale, scrie Euronews.
Studiul arată că 139 de ţări sau regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru chikungunya, o boală virală transmisă de ţânţari. Aceste teritorii reprezintă aproximativ 21,3% din suprafaţa terestră a lumii.
„Arătăm însă că, potrivit modelelor climatice, virusul se va extinde şi mai mult spre nord, în regiunile temperate, în special în nord-estul Americii de Nord, Europa Centrală şi Asia de Est”, a declarat doctorul Ye Xu, coautor al studiului.
Cum schimbă clima comportamentul ţânţarilor
Virusul chikungunya este transmis în principal de ţânţarul Aedes aegypti, cunoscut şi ca ţânţarul febrei galbene, specie care prosperă în zonele tropicale şi în apropierea aşezărilor umane.
În ultimii ani însă, schimbările climatice şi mobilitatea crescută a populaţiei au favorizat extinderea ţânţarilor purtători de boli şi apariţia unor variante virale adaptate la noi condiţii.
În timpul unui focar de chikungunya din Oceanul Indian, în perioada 2005-2006, oamenii de ştiinţă au identificat o mutaţie a virusului care i-a crescut capacitatea de adaptare la ţânţarul-tigru asiatic.
„Pentru că acest ţânţar tolerează mai bine temperaturile mai scăzute decât ţânţarul febrei galbene, încălzirea globală îi poate permite să se stabilească în regiuni care înainte erau prea reci”, a explicat doctorul Yang Wu, coautor al studiului.
„Odată ce ţânţarii compatibili se stabilesc într-o regiune, creşte şi riscul transmiterii locale a virusului chikungunya”, a adăugat el.
Cercetătorii au descoperit şi că temperaturile mai ridicate accelerează dezvoltarea virusului în interiorul ţânţarilor. La temperaturi între 18 şi 28 de grade Celsius, virusul devine capabil să fie transmis de aproximativ patru-cinci ori mai repede, ceea ce creşte riscul apariţiei focarelor.
Virusul chikungunya, o ameninţare globală pentru sănătate
Cercetătorii avertizează că chikungunya a devenit o ameninţare globală pentru sănătate. Transmiterea locală a virusului a fost raportată în 114 ţări, iar peste trei sferturi din populaţia lumii este considerată expusă riscului.
Rata mortalităţii este estimată la aproximativ 1,3 cazuri la mia de îmbolnăviri, iar boala provoacă anual pierderea a circa 284.000 de ani de viaţă sănătoasă ajustaţi pentru dizabilitate, indicator care măsoară impactul bolilor şi al dizabilităţilor asupra populaţiei.
Pentru a estima extinderea viitoare a virusului, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geografice privind prezenţa virusului şi a celor două specii de ţânţari care îl transmit.
Ei au modelat modul în care distribuţia actuală a acestora s-ar putea schimba până în anul 2100, pe baza a 16 scenarii climatice elaborate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.
Aceste scenarii simulează modul în care emisiile de gaze cu efect de seră şi schimbările sociale ar putea influenţa clima până la finalul secolului.
Deşi amploarea exactă a răspândirii depinde de scenariul climatic analizat, Europa central-nordică, nord-estul Americii de Nord şi Asia de Est apar constant ca viitoare focare majore.
În prezent, virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile identificate în aceste regiuni sunt asociate în principal cu persoane care au călătorit în zone tropicale sau subtropicale.
„Sistemele de sănătate trebuie să se pregătească din timp”
Potrivit Organizaţiei Panamericane a Sănătăţii, în 2025 au fost raportate la nivel global 502.264 de cazuri de chikungunya şi 186 de decese în 41 de ţări şi teritorii.
Cercetătorii avertizează că impactul bolii ar putea creşte odată cu schimbările climatice, care modifică profund distribuţia bolilor infecţioase.
„Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate trebuie să se pregătească din timp”, a avertizat doctorul Ye Xu.
Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea populaţiilor de ţânţari, pregătirea personalului medical pentru recunoaşterea rapidă a virusului, consolidarea măsurilor de combatere a ţânţarilor şi elaborarea unor planuri rapide de intervenţie înainte de apariţia focarelor.
„Aceste măsuri sunt deosebit de importante în regiunile temperate, unde boala nu a fost până acum o problemă obişnuită de sănătate publică”, a adăugat cercetătorul.
Autorii studiului spun că state aflate în zonele de risc identificate, precum Marea Britanie, Germania, Statele Unite, China şi Japonia, ar trebui să prioritizeze supravegherea ţânţarilor şi pregătirea sistemelor medicale înainte de 2040.
Editor : Ș.A.
About the Author
