Trebuie să ne obișnuim încă de pe acum cu valurile de căldură urmate de furtuni puternice, a spus la Digi24 Roxana Bojariu, șefa departamentului de climatologi de la ANM. Ea a explicat că aceste fenomene, deși tipice anotimpului în care ne aflăm, sunt mult intensificate de încălzirea globală.
„E clar că încălzirea globală – sau schimbările climatice, înseamnă tot una, cei doi termeni sunt echivalenți – deci acest fenomen global deja îl trăim, nu e vorba de proiecții în viitor”, a spus Bojariu.
„Faptul că accelerează această încălzire globală înseamnă că în sistemul climatic se reține o cantitate sporită de căldură, prin aceste creșteri de emisii de gaze cu efect de seră, dioxid de carbon, metan, oxid de azot și altele. Or, creșterea emisiilor, deci și a concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, asta înseamnă până la urmă, în sistem se reține o cantitate sporită de căldură, dar și de vapori de apă care se evaporă de la suprafețele calde ale mărilor, oceanelor, dar și din sol, din vegetație”, a explicat ea.
„Toate acestea alimentează sistemele de vremem altfel obișnuite pentru sezonul și locul unde se desfășoară, adică în cazul nostru, valurile de căldură care au existat și înainte, evident, dar acuma ele sunt alimentate cu o cantitate mai mare de căldură și atunci avem valuri de căldură mult mai frecvente, mai intense, de durată, se declanșează mai devreme. Pe de altă parte, ele sunt întrerupte de instabilități mai puternice. Avem mai multe energie în sistem și această cantitate sporită de vapori de apă care este în atmosferă alimentează ploi mult mai intense decât acum multe decenii. Deci avem de-a face cu variabilitatea, să-i zicem, tipică climatică, care însă este alimentată cu un surplus de energie de schimbare a climei, de încălzirea globală”, a spus Bojariu.
Ea adaugă că trebuie să e obișnuim încă de acum cu aceste schimbări climatice.
„Ne obișnuim cum putem. E vorba aici, pe termen scurt, de sistemele de avertizare de alertare care ne pot oferi pentru că ne putem schimba activitățile. Putem să luăm măsuri pe termen scurt, dar pe termen mediu și lung trebuie să modificăm inclusiv comportamentul nostru, ca persoane, dar și felul cum ne dezvoltăm comunitățile locale, orașele, mai ales acolo unde deja foarte multă lume trăiește – poate mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în aglomerări urbane. Și acolo ne trebuie mai mulți arbori, mai mult luciu de apă, o altfel de arhitectură care să meargă în sensul naturii, nu împotriva ei. Mai puține betonări, lucruri care să ne aducă o calitate a vieții mai bună, chiar în condițiile schimbării climei”, a mai spus Bojariu.
Ea a vorbit și despre fenomenul climatic El Nino, care este în desfășurare și ar urma să atingă și o intensitate ridicată între lunile iulie și septembrie.
„Probabil că va ajunge totuși la maturitate în iarnă sau sfârșitul toamnei, cam asta este evoluția unei faze El Nino. Însă evident că avem impacturi, însă nu directe, în Europa. Valurile de căldură pe care le-am avut până acum în Europa, de fapt, aceste cupole de căldură, valuri de căldură mult amplificate și pe suprafețe foarte mari, nu au fost direct legate de El Nino, asta e clar. Dar El Nino va aduce valuri de căldură, va aduce secete în unele zone, cum e zona Amazonului, zona Australiei, Indonezei, mai multe precipitații pe cooasta Mericii de Sud, în Peru, de exemplu, dar și o slăbire a musonului, atunci când faza sa va fi matură. Deci există astfel de modificări la nivel mai mare la scară globală”, a spus Bojariu.
Ea adaugă că Europa poate fi indirect lovită, prin lanțurile de aprovizionare cdn economia globală.
„Producția de orez, producția de cafea, de cacao, toate acestea pot fi afectate de faza El Nino, pentru că regiunile respective vor avea fenomene extreme care să ducă la scăderea producției”, a explicat ea.
Editor : M.B.
About the Author
