Riscurile la adresa stabilității financiare a României se mențin la un nivel ridicat, în contextul dezechilibrelor economice interne, al conflictelor geopolitice și al incertitudinilor privind economia globală, arată Raportul asupra stabilității financiare publicat luni de Banca Națională a României (BNR). Potrivit documentului, sistemul bancar rămâne rezilient și bine capitalizat, însă o eventuală deteriorare a contextului intern și extern ar putea pune presiune asupra economiei și asupra sectorului financiar.
Banca centrală a identificat două riscuri sistemice de nivel sever: incertitudinile generate de evenimentele geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. În același timp, riscul de nerambursare a creditelor și cel asociat atacurilor cibernetice și inovației financiare sunt evaluate la un nivel moderat, dar cu perspective de creștere.
Potrivit raportului, conflictul din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Ormuz au generat un șoc global de ofertă, cu efecte asupra prețurilor la energie, inflației și perspectivelor de creștere economică.
„O prelungire sau o intensificare a conflictului ar amplifica tensiunile pe piețele de energie și ar determina o înăsprire suplimentară a condițiilor financiare”, avertizează BNR.
România are în continuare cele mai mari deficite din Uniunea Europeană
Pe plan intern, BNR a atras atenția că România continuă să înregistreze cele mai ample deficite fiscal și de cont curent din Uniunea Europeană, chiar dacă procesul de consolidare bugetară a dus la o anumită diminuare a dezechilibrelor.
Deficitul bugetar în termeni ESA s-a situat la 7,9% din PIB în 2025, iar Comisia Europeană estimează că acesta se va reduce la 6,2% din PIB în 2026. Totuși, nivelul rămâne unul ridicat și continuă să exercite presiuni asupra finanțelor publice, costurilor de finanțare și cursului de schimb.
„Continuarea consolidării fiscal-bugetare și asigurarea unui cadru de politici coerent, credibil și predictibil rămân esențiale pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating, limitarea presiunilor asupra costurilor de finanțare și repoziționarea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă”, se arată în raport.
Economia României a continuat să încetinească, PIB-ul crescând cu doar 0,7% în 2025, după un avans de 0,9% în anul precedent. Evoluția reflectă efectele ajustării fiscale, temperarea cererii interne și diminuarea puterii de cumpărare a populației.
Fondurile europene și PNRR, esențiale pentru economie
Banca centrală a subliniat că absorbția fondurilor europene și, în special, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au devenit esențiale pentru susținerea investițiilor și a creșterii economice.
Riscurile privind gradul de absorbție rămân însă semnificative, în condițiile în care timpul pentru implementarea proiectelor este limitat, iar unele componente ale planului înregistrează întârzieri importante.
În urma revizuirii PNRR, alocarea totală pentru România a fost redusă de la 28,5 miliarde de euro la 21,4 miliarde de euro. Până în prezent, România a încasat 6,4 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în timp ce aproximativ 10,7 miliarde de euro mai trebuie absorbite.
Populația rămâne rezilientă, însă companiile au început să slăbească
Potrivit raportului BNR, vulnerabilitățile populației se mențin la un nivel redus, fiind susținute de o îndatorare moderată și de un nivel ridicat al economisirii.
Depozitele populației au ajuns la 413,7 miliarde de lei în martie 2026, în creștere cu 8,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, ritmul de creștere al avuției nete a populației a încetinit.
Raportul evidențiază și o concentrare ridicată a economiilor: doar 0,6% dintre deponenți dețin 29% din totalul depozitelor bancare.
În cazul companiilor, situația financiară s-a deteriorat ușor. Marja profitului net a coborât la 4,6%, iar gradul de îndatorare a crescut la 140,5%.
Totodată, rata creditelor neperformante pentru companii a urcat la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul din urmă cu un an. Cele mai mari probleme sunt înregistrate în cazul IMM-urilor, al firmelor care au beneficiat de credite garantate de stat și al companiilor din sectorul imobiliar comercial.
BNR estimează că probabilitatea de nerambursare a creditelor va continua să crească în perioada următoare, atât în cazul populației, cât și în cel al companiilor.
Sectorul bancar rămâne solid
În pofida riscurilor, sistemul bancar românesc continuă să fie bine capitalizat și lichid.
Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 23,7% în martie 2026, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) se situează la 246%, iar rentabilitatea financiară (ROE) este de 14,1%.
Rata creditelor neperformante din sistemul bancar se menține la un nivel redus, de 2,8%, iar exercițiile de testare la stres arată că băncile au capacitatea de a absorbi eventuale șocuri economice fără afectarea stabilității financiare.
Totuși, BNR a atras atenția asupra expunerii ridicate a băncilor pe datoria publică. Creanțele guvernamentale reprezintă 27,6% din activele băncilor din România, aproape de trei ori mai mult decât media Uniunii Europene, de 9,7%.
„În eventualitatea unor evoluții adverse ale ratingului suveran, această concentrare poate reprezenta un canal de propagare și amplificare a riscurilor”, a avertizat banca centrală.
România rămâne pe ultimul loc în UE la intermediere financiară
Raportul evidențiază și una dintre cele mai vechi vulnerabilități ale economiei românești: nivelul redus al intermedierii financiare.
Ponderea creditului neguvernamental în PIB este de doar 22%, de trei ori mai mică decât media Uniunii Europene, de 66%, și sub nivelurile înregistrate în Polonia, Cehia, Bulgaria sau Ungaria.
BNR a avertizat, potrivit raportului, că îmbătrânirea populației, deficitul de forță de muncă și nivelul redus de calificare reprezintă vulnerabilități structurale importante pentru economia României.
La începutul anului 2026, populația României era cu 0,5% mai mică decât în urmă cu un an, iar indicele de îmbătrânire a ajuns la 136,6 persoane vârstnice la 100 de tineri.
În plus, România are cea mai mare rată a tinerilor care nu muncesc și nu urmează o formă de educație sau formare profesională din Uniunea Europeană, de 19,2%.
În același timp, schimbările climatice generează riscuri tot mai mari pentru economie. România este considerată una dintre țările europene cele mai vulnerabile la secetă și inundații, iar aproape jumătate din creditele acordate companiilor sunt direcționate către firme din sectoare cu impact climatic ridicat.
Vezi raportul aici.
Editor : A.D.
About the Author
