Plăţile pentru medicamente sunt la zi, au precizat miercuri reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Precizările vin în contextul informaţiilor apărute în spaţiul public privind acţiunea iniţiată de Comisia Europeană împotriva României referitoare la întârzierile istorice la plata medicamentelor.
„La data de 8 iulie 2026, CNAS se află la zi cu plăţile pentru medicamente. Sunt achitate integral medicamentele aferente consumului lunii martie, iar până la sfârşitul lunii iulie trebuie achitat consumul lunii aprilie”, a transmis CNAS într-un comunicat remis presei.
CNAS susţine că dispune de fondurile necesare pentru plata a aproximativ 63% din consumul lunii aprilie.
„Pentru diferenţa de aproximativ 827 milioane lei, instituţia a întreprins toate demersurile necesare pe lângă Ministerul Finanţelor, astfel încât această sumă să fie pusă la dispoziţie până la sfârşitul lunii, permiţând achitarea integrală şi în termen a obligaţiilor către farmacii. Consumul mediu lunar de medicamente în România este de aproximativ 2,4 miliarde lei, reprezentând aproape 40% din totalul cheltuielilor lunare ale Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) pentru servicii medicale şi medicamente, fără a include concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate”, a detaliat sursa citată.
În ceea ce priveşte procedura declanşată la nivel european, aceasta îşi are originea într-o sesizare formulată în luna aprilie 2024 de un grup de farmacii, care au reclamat întârzierile înregistrate de România în perioada anterioară la plata medicamentelor.
„Procedura vizează o situaţie istorică şi nu reflectă situaţia actuală a plăţilor. Dimpotrivă, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România, prin CNAS, a reuşit să elimine întârzierile istorice şi să efectueze plăţile în termenul legal. Mai mult, în luna decembrie 2025, CNAS a reuşit să achite inclusiv aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în luna ianuarie 2026, reducând şi mai mult timpul efectiv de decontare către farmacii”, se arată în comunicatul de presă.
Citește și
Totodată, spun reprezentanţii CNAS, situaţia actuală nu este determinată de lipsa fondurilor sau de insuficienţa prevederilor bugetare, ci de constrângerile administrative generate de aplicarea Legii bugetului de stat, având în vedere că în prezent ordonatorii principali de credite pot efectua plăţi numai în limita creditelor bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanţelor.
„Din acest motiv, CNAS a solicitat Ministerului Finanţelor exceptarea bugetului FNUASS de la acest mecanism, având în vedere că serviciile medicale şi medicamentele sunt deja furnizate pacienţilor şi au termene legale clare de plată. Subliniem faptul că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăţilor la termen, cu condiţia ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziţia CNAS în timp util”, a subliniat aceeaşi sursă.
Potrivit CNAS, în ultimii trei ani consumul de medicamente a crescut într-un ritm fără precedent, cu aproximativ 5 miliarde lei anual, iar această evoluţie este determinată în principal de accesul tot mai larg la terapii inovatoare, care oferă şanse reale de supravieţuire şi o calitate mai bună a vieţii pacienţilor, dar care presupun şi costuri semnificativ mai ridicate.
În acelaşi timp, principala sursă de finanţare a FNUASS, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), a rămas la nivelul de 10%, iar ritmul de creştere a veniturilor nu poate susţine, pe termen mediu şi lung, aceeaşi dinamică a cheltuielilor cu medicamentele.
Din acest motiv, CNAS a susţinut în mod constant în spaţiul public necesitatea unei reforme profunde a legislaţiei privind stabilirea preţurilor şi rambursarea medicamentelor.
„România are nevoie de o legislaţie modernă, armonizată cu modelele europene, care să permită un proces transparent şi eficient de stabilire a preţurilor, evaluare şi includere a medicamentelor pe lista celor compensate şi rambursate, precum şi negocieri reale şi flexibile, astfel încât pacienţii români să beneficieze de terapiile inovatoare în acelaşi timp cu pacienţii din state precum Germania, Franţa, Israel sau alte ţări care au dezvoltat mecanisme performante de pricing şi rambursare”, menţionează CNAS.
About the Author
