Consumul de droguri în rândul femeilor tinere din România este în creștere, în timp ce la bărbații din aceeași categorie de vârstă tendința este de scădere, arată Raportul Național privind Situația Drogurilor în România 2025. Documentul explică evoluția printr-o „inversare a tendințelor tradiționale”, în care femeile adoptă tot mai frecvent comportamente de consum considerate până acum specifice bărbaților.
Raportul, realizat de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor (ANPCDDA), arată că fenomenul drogurilor continuă să reprezinte o preocupare majoră pentru autorități, atât din perspectiva sănătății publice, cât și a siguranței naționale. Evoluția rapidă a pieței drogurilor, diversificarea tipologiilor de consum și apariția noilor substanțe psihoactive impun adaptarea permanentă a măsurilor de prevenire și combatere.
Raportul acoperă perioada ianuarie-decembrie 2024 și reunește date colectate de la instituțiile cu atribuții în domeniu, pe baza indicatorilor epidemiologici utilizați la nivel european. Analiza se bazează inclusiv pe studiul General Population Survey (GPS), realizat în rândul populației cu vârste între 15 și 64 de ani, precum și pe studiul european ESPAD privind consumul de droguri în rândul elevilor de 16 ani.
Consumul în rândul femeilor tinere a crescut la toate tipurile de consum
Deși, la nivel general, ritmul de creștere al consumului de droguri în rândul tinerilor pare să se fi temperat comparativ cu anul 2019, analiza detaliată arată o schimbare importantă. Consumul de droguri de-a lungul vieții în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 34 de ani a crescut ușor, de la 18,1% la 18,5%, în timp ce prevalența consumului din ultimul an și a celui din ultima lună a înregistrat scăderi.
În spatele acestor cifre se află însă o evoluție diferită între femei și bărbați. În cazul femeilor tinere, toate formele de consum au crescut comparativ cu anul 2019. Consumul de droguri de-a lungul vieții a urcat de la 11,5% la 15,9%, consumul din ultimul an a crescut de la 6,8% la 7,4%, iar consumul din ultima lună de la 4,4% la 5,1%.
În schimb, în cazul bărbaților cu vârste între 15 și 34 de ani, consumul de-a lungul vieții a scăzut de la 24,5% la 21,1%, consumul din ultimul an de la 15,1% la 10,8%, iar consumul din ultima lună de la 9,6% la 7,3%.
Raportul arată că această evoluție marchează „o inversare a tendințelor tradiționale”, în condițiile în care, până acum, persoanele de sex masculin adoptau mai rapid comportamentele riscante asociate consumului de droguri.
Autorii documentului subliniază însă că această evoluție nu înseamnă o creștere generală a consumului în rândul tinerilor. Scăderea consumului recent și actual în rândul bărbaților este mai accentuată decât creșterea înregistrată în rândul femeilor, astfel că, per ansamblu, consumul recent continuă să se reducă în grupa de vârstă 15-34 de ani.
Tendința se observă și în cazul principalelor substanțe consumate. La femeile tinere au fost înregistrate creșteri ale consumului de canabis, cocaină și Ecstasy (MDMA). În cazul canabisului, consumul de-a lungul vieții a crescut de la 6,6% la 8,3%, iar consumul din ultimul an de la 3,5% la 4,3%. Pentru cocaină, consumul din ultimul an în rândul femeilor tinere a crescut de la 0,4% la 1,1%, iar raportul arată că aparenta stabilizare a consumului de Ecstasy ascunde, de fapt, o creștere în rândul femeilor.
Canabisul rămâne cel mai consumat și cel mai confiscat drog
Canabisul continuă să domine piața drogurilor din România, atât din perspectiva consumului, cât și a capturilor realizate de autorități.
În 2024 au fost identificate 51 de culturi de canabis, dintre care 26 în spații închise și 25 în exterior. Au fost confiscate 861,2 kilograme de canabis, 43,1 kilograme de rășină de canabis, 9.691 de plante, 477,4 kilograme de masă vegetală și ulei de canabis.
Produsele pe bază de canabis au fost identificate în 3.882 de capturi, reprezentând cele mai multe capturi de droguri înregistrate la nivel național.
Raportul arată că prețul relativ scăzut, disponibilitatea ridicată și caracterul recreațional al canabisului îl mențin în topul celor mai consumate droguri din România.
Capturile de cocaină s-au menținut la un nivel apropiat de cel din anul precedent, însă specialiștii remarcă mutarea comercializării noilor substanțe psihoactive din magazine și din piața stradală către mediul online și rețelele utilizate de grupările de criminalitate organizată.
În același timp, analiza infracționalității asociate consumului de droguri indică o creștere a numărului de cauze soluționate de DIICOT.
Numărul persoanelor care au solicitat tratament a scăzut cu o treime
În 2024, 2.260 de persoane au beneficiat de servicii specializate de tratament pentru consumul de droguri, cu 33,1% mai puține decât în anul precedent.
Dintre acestea, 64,6% au accesat pentru prima dată astfel de servicii, iar 83,7% dintre beneficiari au fost bărbați. Aproape trei sferturi dintre persoanele aflate în tratament aveau sub 34 de ani.
Vârsta medie la debutul consumului de droguri a fost de 19,6 ani. În cazul femeilor, vârsta medie la care solicită tratament este de 24,6 ani, comparativ cu 28,3 ani în cazul bărbaților.
Canabisul rămâne principalul drog pentru care consumatorii solicită asistență medicală, reprezentând 44,3% din totalul cazurilor. Acesta este urmat de opioide și noile substanțe psihoactive, fiecare cu câte 17,3% din solicitări, apoi de stimulanți (12,7%) și cocaină (4,1%).
Raportul evidențiază însă și o schimbare de tendință: în timp ce solicitările de tratament pentru consumul de canabis, opioide și noile substanțe psihoactive au scăzut, cele pentru consumul de stimulanți au crescut cu 36,6%. Creșterea este explicată în principal de dublarea numărului persoanelor care au solicitat tratament pentru consumul de catinone sintetice.
Serviciile de tratament în regim ambulatoriu continuă să fie preferate, reprezentând 67,4% din totalul solicitărilor, față de 58% în anul precedent.
Peste 80% dintre urgențele medicale au implicat persoane sub 35 de ani
Raportul arată că peste 80% dintre persoanele care au ajuns la unitățile de primiri urgențe în urma consumului de droguri aveau sub 35 de ani, iar peste trei sferturi dintre cazuri au fost înregistrate în rândul bărbaților.
În 85,8% dintre cazuri au fost efectuate teste toxicologice pentru confirmarea consumului, iar în aproape trei sferturi dintre situații a fost identificată o singură substanță psihoactivă. Cele mai frecvente motive pentru prezentarea la spital au fost intoxicațiile acute, tulburările de comportament și dependența.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale din raport este creșterea mortalității asociate consumului de droguri. În 2024 au fost înregistrate 40 de decese asociate direct consumului de droguri, cu 60% mai multe decât în anul precedent. Alte șapte decese au fost asociate indirect consumului de droguri.
Majoritatea cazurilor au fost raportate în București, iar opiaceele continuă să fie drogurile care provoacă cele mai multe decese asociate direct consumului, uneori în combinație cu benzodiazepine.
Peste 3.300 de persoane au intrat în penitenciar declarând că sunt consumatoare de droguri
În anul 2024, 3.305 persoane private de libertate s-au autodeclarat consumatoare de droguri la momentul intrării în penitenciar, reprezentând 13,4% din populația aflată în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor. Comparativ cu anul anterior, numărul acestora a crescut cu 8,7%.
Canabisul este principalul drog declarat și în rândul acestei categorii, fiind urmat de heroină, cocaină și noile substanțe psihoactive.
Totodată, 1.693 de persoane consumatoare sau cu antecedente de consum au beneficiat de tratament psihiatric, cele mai frecvente diagnostice fiind tulburările de somn, tulburările anxioase și tulburările de personalitate.
Pe parcursul anului 2024, Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor a continuat implementarea programelor de prevenire în școli și licee, dar și în cadrul festivalurilor, evenimentelor culturale și sportive, în colaborare cu instituțiile din domeniul educației, sănătății și ordinii publice.
Activitățile au inclus campanii de informare și educare privind riscurile consumului de droguri, alcool, tutun și noi substanțe psihoactive, proiecte desfășurate împreună cu inspectoratele școlare, Poliția și Jandarmeria, precum și acțiuni de consiliere și implicare a comunităților locale, cu scopul reducerii riscurilor asociate consumului și consolidării factorilor de protecție.
Autorii raportului avertizează că schimbarea profilului consumatorilor, creșterea consumului în rândul femeilor tinere și adaptarea pieței ilegale la noile tehnologii arată că fenomenul drogurilor continuă să evolueze și necesită politici publice bazate pe date, consolidarea măsurilor de prevenire, extinderea serviciilor de tratament și un sistem mai eficient de monitorizare și analiză a fenomenului.
Vezi raportul complet aici.
Editor : A.D.
About the Author
