Cooperarea militară dintre Rusia și China pare să fi depășit cu mult nivelul unui simplu parteneriat strategic. Documente confidențiale obținute de The Insider, Der Spiegel și Le Monde indică faptul că Moscova și Beijingul au discutat proiecte comune de apărare, inclusiv dezvoltarea unui scut antirachetă de nouă generație și opțiuni pentru contracararea sateliților Starlink. Informațiile ridică noi semne de întrebare cu privire la strategia celor două state în competiția cu Occidentul, anunță jurnaliștii care au obținut documente referitoare la cooperarea militară ruso-chineză.
Pe malul lacului din Ekaterinburg, fațada Casei Sevastianov strălucește în nuanțe de alb, verde-smarald și teracotă, dând impresia unui castel desprins din povești, în estul Munților Ural. Aici, Dmitri Medvedev, pe atunci președinte al Rusiei, s-a întâlnit cu șefi de stat și de guvern din Brazilia, India și China. Tot aici a fost primită și Angela Merkel, în perioada în care ocupa funcția de cancelar al Germaniei.
Prin arhitectura sa impunătoare, reședința pare construită special pentru reuniuni cu miză internațională. La 10 decembrie 2024, însă, clădirea a găzduit un eveniment despre care publicul nu avea să afle nimic. Alexander Voronțov urma să deschidă aici o întâlnire secretă. În vârstă de 60 de ani, acesta conduce influenta Direcție I din cadrul Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-Militară, instituția care coordonează tranzacțiile internaționale de armament ale Rusiei.
În acea zi ningea ușor. În interiorul clădirii, aproximativ 80 de reprezentanți de rang înalt din Rusia și China discutau despre cooperarea dintre cele două state în contextul confruntării cu Occidentul. La reuniune au participat militari, reprezentanți ai industriei de apărare și oficiali guvernamentali, unii dintre ei fiind considerați atât de importanți încât au fost transportați la conferință cu aeronave guvernamentale.
Aflat până acum în afara atenției publice, „Forumul ruso-chinez pentru tehnologie militară” s-a reunit pentru a patra oară. Existența acestui cerc de cooperare a rămas, pentru o lungă perioadă, necunoscută chiar și multor experți din serviciile de informații occidentale.
Cod vestimentar și confidențialitate
Întâlnirea a fost planificată până în cele mai mici detalii. Inclusiv codul vestimentar a fost stabilit dinainte: militarii trebuiau să poarte uniforma de iarnă, iar civilii, costum și cravată. Mai presus de toate, însă, participanții erau obligați să respecte reguli stricte de confidențialitate.
„Este interzisă divulgarea informațiilor privind conținutul forumului, acordarea de interviuri presei sau transmiterea de informații de orice fel”, se arată într-o scrisoare primită de participanți înainte de începerea reuniunii. Până și broșurile cu programul evenimentului au fost colectate la finalul conferinței.
Timp de mai mulți ani, această cultură a secretului a funcționat. Acum însă, documente referitoare la cooperarea militară dintre Rusia și China au ajuns în posesia revistei Der Spiegel, a publicației ruse de investigație The Insider și a cotidianului francez Le Monde.
„Cooperarea militară ruso-chineză se dezvoltă, chiar dacă Beijingul neagă acest lucru”, se arată într-o scurtă notă transmisă de sursa care a furnizat documentele.
După luni de investigații comune, Der Spiegel și partenerii săi au intrat în posesia a zeci de pagini de prezentări interne referitoare la proiecte comune de armament și echipamente militare dezvoltate de Moscova și Beijing. Jurnaliștii au obținut, de asemenea, un acord rezultat în urma mai multor reuniuni ale grupurilor de lucru, precum și listele participanților.
Ancheta contrazice și afirmațiile Beijingului potrivit cărora China ar adopta o poziție neutră în războiul din Ucraina. Încă de la începutul anului 2023, Der Spiegel a dezvăluit existența unor discuții între o companie chineză și Ministerul rus al Apărării privind producția de drone kamikaze destinate armatei ruse. Dezvăluirea a făcut atunci înconjurul lumii, iar ulterior autoritățile chineze au încercat să minimalizeze amploarea sprijinului acordat Moscovei.
Noile documente indică însă un nivel al cooperării militare mult mai amplu și mai sofisticat decât se știa până acum. În timp ce atenția publică era concentrată asupra livrărilor de bunuri cu dublă utilizare – produse care pot avea atât aplicații civile, cât și militare –, reprezentanții Moscovei și Beijingului discutau scenarii privind atacarea unor infrastructuri occidentale considerate esențiale.
Mai multe servicii europene de informații dețin, de asemenea, indicii potrivit cărora militari ruși au fost instruiți să opereze drone chinezești. Potrivit informațiilor obținute de Der Spiegel, pregătirea operatorilor a început anul trecut în șase locații din China, iar cel puțin 200 dintre participanți s-au întors ulterior pe frontul din Ucraina. În acest context, Ministerul german al Afacerilor Externe l-a convocat săptămâna trecută pe ambasadorul Chinei la Berlin pentru o discuție de urgență.
Rusia și China se simt înconjurate
Întâlnirile secrete ale forumului militar, organizate de mai mulți ani, reprezintă o platformă importantă pentru dezvoltarea cooperării dintre Rusia și China. Potrivit investigației realizate de Der Spiegel și partenerii săi, obiectivul principal al acestor reuniuni este diminuarea supremației militare a Statelor Unite, toate discuțiile fiind marcate de un puternic discurs antiamerican.
De exemplu, în cadrul unei reuniuni desfășurate în noiembrie 2023 la Guangzhou, în sudul Chinei, participanții au susținut că Statele Unite au „încercuit” strategic Rusia și China. O prezentare PowerPoint din acea perioadă, redactată atât în limba rusă, cât și în chineză, susținea că aproximativ 550 de avioane de luptă stealth F-35 sunt staționate în Europa. Documentul a fost elaborat de unul dintre cei mai importanți specialiști chinezi în domeniul dezvoltării aviației.
Potrivit prezentării, „scenariul unei amenințări militare aflate într-o continuă escaladare” din partea Statelor Unite și a Occidentului, precum și presupusa încercuire strategică a celor două state, reprezintă cele mai mari provocări pentru Beijing și Moscova. În acest context, Rusia și China ar trebui să își intensifice cooperarea pentru a pune capăt supremației aeriene americane.
Cele două state consideră că sunt dezavantajate și în privința capacităților militare terestre. Într-o altă prezentare, experții ruși și chinezi elogiază cele mai noi tancuri occidentale, inclusiv modelul american AbramsX, tancul german KF51 „Panther”, produs de Rheinmetall, și EMBT, un proiect dezvoltat în comun de Germania și Franța.
Cea mai mare preocupare a experților militari ruși și chinezi pare să fie însă constelația de sateliți Starlink, operată de compania SpaceX, deținută de Elon Musk. Sistemul este considerat indispensabil pentru Ucraina în războiul împotriva Rusiei.
La începutul invaziei ruse, Mihailo Fedorov, pe atunci ministru ucrainean al Transformării Digitale și în prezent ministru al Apărării, i-a solicitat lui Elon Musk acces la serviciile de internet prin satelit. Ca răspuns, SpaceX a livrat Ucrainei zeci de mii de terminale Starlink. La momentul reuniunii secrete ruso-chineze de la Guangzhou, din noiembrie 2023, peste 40.000 de astfel de terminale erau deja active în Ucraina și deveniseră coloana vertebrală a comunicațiilor de pe câmpul de luptă.
Armata ucraineană utilizează Starlink pentru controlul dronelor, coordonarea evacuărilor medicale și identificarea țintelor rusești prin intermediul internetului prin satelit. „Starlink a devenit, practic, sângele întregii noastre infrastructuri de comunicații”, declara Fedorov în vara anului 2023.
Acest avantaj tehnologic este privit cu îngrijorare atât la Moscova, cât și la Beijing. Potrivit documentelor, oficialii chinezi consideră că, într-un eventual conflict cu Republica Populară Chineză, Taiwanul ar putea beneficia de aceeași infrastructură de comunicații prin satelit.
În 2023, delegația chineză a prezentat o serie de măsuri menite să limiteze capacitățile rețelei Starlink. Prezentarea a fost susținută de Huang Hui și Ren Jie, specialiști ai China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC), conglomeratul de stat responsabil de construcția sateliților, dezvoltarea rachetelor purtătoare și o parte esențială a programului spațial cu echipaj uman al Chinei. Cei doi experți au propus constituirea unei „alianțe ruso-chineze anti-Starlink”.
Metode împotriva sateliților Starlink: doborârea sau atacurile cibernetice?
Prezentarea delegației chineze începe cu o analiză a sistemului de lansare Starship, dezvoltat de compania lui Elon Musk. Potrivit documentului, acesta ar oferi Statelor Unite un avantaj „asimetric” în domeniul transportului spațial, permițând, de exemplu, lansarea rapidă a sateliților pe orbită. Pentru a reduce acest decalaj tehnologic, documentul propune intensificarea cooperării ruso-chineze în cercetarea și dezvoltarea „motoarelor reutilizabile cu combustibil lichid de înaltă performanță”.
Descrierea rețelei de internet prin satelit Starlink trădează, în egală măsură, admirație și preocupare. În prezentare, autorii chinezi folosesc expresia „operațiunea militară specială” pentru a desemna războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și arată că forțele ucrainene au putut transmite informații în timp real pe câmpul de luptă datorită Starlink.
Potrivit documentului, sistemul oferă un „avantaj tactic”, mai ales în situațiile în care semnalul GPS este indisponibil, inclusiv din cauza bruiajului electronic rusesc. Autorii prezentării descriu această capacitate drept o „schimbare revoluționară în comunicațiile de pe câmpul de luptă”.
Pentru a face față, pe viitor, „modului american de purtare a războiului de nouă generație” și „amenințării reprezentate de Starlink”, documentul susține că sunt necesare „contramăsuri”. Printre opțiunile analizate se numără bruiajul sau încetinirea funcționării rețelei, dar și posibilitatea de a „distruge sateliții inamici aflați pe orbită”.
Conform documentelor obținute de Der Spiegel și partenerii săi, o astfel de operațiune ar putea include atacuri cibernetice asupra infrastructurii satelitare a SpaceX. Este menționată inclusiv utilizarea unei tehnici cunoscute în domeniul securității informatice drept „spoofing”, prin care atacatorii încearcă să obțină acces la sistem prin falsificarea identității sau a semnalelor. Potrivit prezentării, rețeaua ar putea fi „paralizată” prin introducerea unor programe malware.
Citește și:
Mai multe indicii sugerează că planurile privind contracararea Starlink au continuat să fie dezvoltate și după această reuniune. În China au fost publicate numeroase studii, inclusiv unele provenite din cercurile Armatei Populare de Eliberare, care analizează scenarii concrete de neutralizare a constelației de sateliți, de la utilizarea armelor cu laser până la sisteme bazate pe microunde.
Între timp, au apărut informații și despre proiecte similare dezvoltate în Rusia. Potrivit serviciilor de informații din mai multe state membre NATO, Moscova ar testa un sistem capabil să deterioreze panourile solare ale sateliților Starlink și, implicit, alimentarea lor cu energie. Un astfel de sistem ar avea însă un dezavantaj major: ar putea afecta și alți sateliți aflați pe orbită, inclusiv pe cei aparținând Chinei.
Documentele menționează și existența unui nou sistem de război electronic, considerat mai precis, care ar putea perturba funcționarea terminalelor Starlink de la sol pe o suprafață de până la 20 de kilometri pătrați.
China ajută armata rusă cu acces la Internet pentru drone
Trupele Kremlinului cunosc din proprie experiență cât de important este accesul la internetul de mare viteză prin Starlink. În februarie, SpaceX a blocat accesul armatei ruse la serviciul Starlink în Ucraina, obligând Moscova să caute alternative.
Între timp, Rusia a apelat la o soluție dezvoltată cu sprijinul Chinei. De-a lungul liniei frontului a fost construită o rețea formată din turnuri de comunicații și drone-releu, care permite trupelor ruse să se conecteze la internet. Potrivit investigației, această infrastructură le oferă forțelor ruse posibilitatea de a opera roiuri de drone inteligente capabile să își modifice țintele chiar și în timpul zborului, cu tehnologie furnizată de Beijing.
Un atac reușit asupra sistemului Starlink ar putea avea consecințe majore nu doar pentru Ucraina, ci și pentru numeroase armate occidentale.
„Utilizarea Starlink este complet integrată în structura forțelor noastre armate”, a declarat un înalt oficial militar american. „Dacă un adversar ar reuși să îl dezactiveze, acest lucru ar reprezenta o problemă uriașă pentru comunicațiile și capacitățile noastre de recunoaștere.”
Mai mult decât atât, un astfel de atac ar putea declanșa o escaladare militară semnificativă. Nu doar distrugerea fizică a sateliților Starlink, ci și un atac cibernetic de amploare asupra infrastructurii utilizate de un stat membru NATO ar putea determina activarea clauzei de apărare colectivă a Alianței, în conformitate cu doctrina NATO.
Un parteneriat construit pe interese comune
Din perspectivă istorică, apropierea dintre Rusia și China nu era deloc inevitabilă. Astăzi, cele două state sunt unite de regimurile lor autoritare și de opoziția față de ordinea internațională dominată de Statele Unite. În timpul Războiului Rece, însă, Moscova și Beijingul au fost rivali înverșunați.
După ruptura dintre Mao Zedong și Nikita Hrușciov, cele două state comuniste s-au confruntat atât pe plan ideologic, cât și în privința disputelor teritoriale. În 1969, pe malul râului Ussuri, au fost chiar la un pas de război. Relațiile au început să se normalizeze abia la sfârșitul anilor ’80. Astăzi, sub conducerea lui Vladimir Putin și Xi Jinping, acestea sunt mai apropiate ca niciodată.
Potrivit investigației realizate de Der Spiegel și partenerii săi, între Moscova și Beijing se conturează un parteneriat militar bazat pe o împărțire clară a rolurilor, în care fiecare parte completează punctele slabe ale celeilalte. Rusia contribuie cu experiența acumulată într-un război convențional de mare intensitate, iar China oferă capacități industriale, electronice, semiconductori și echipamente tehnologice.
Experiența dobândită de Rusia pe câmpul de luptă din Ucraina ar putea fi valorificată de China într-un eventual conflict privind Taiwanul, în timp ce tehnologiile dezvoltate de Beijing pot fi folosite de armata rusă pe frontul ucrainean.
„Există adevărate cataloage industriale care arată cine produce fiecare componentă”, explică Pavel Luzin, cercetător la Saratoga Foundation, un think tank din Washington specializat în securitate și în analiza Rusiei. De ani de zile, acesta urmărește comerțul ruso-chinez cu bunuri cu dublă utilizare.
„Unele produse pot fi cumpărate în mod deschis, altele nu. Pentru cele din urmă sunt organizate, aparent, reuniuni precum Forumul ruso-chinez”, afirmă Luzin.
În pofida dependenței tehnologice de industria chineză, Rusia dispune de un avantaj pe care Beijingul nu îl are: experiența acumulată într-un război de mare amploare.
Republica Populară Chineză nu a mai participat la un conflict militar de la confruntările de frontieră cu Vietnamul din anii ’80. Rusia, în schimb, poartă de peste patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei. Armata rusă poate pune la dispoziția parteneriatului experiența dobândită pe câmpul de luptă, un cost plătit însă cu viața a sute de mii de oameni.
Potrivit informațiilor publicate de Der Spiegel, ofițeri chinezi au început deja să observe direct modul în care se desfășoară conflictul. Revista susține că Armata Populară de Eliberare a trimis mai mulți ofițeri de rang înalt pe frontul din Ucraina, unde aceștia au avut rolul de observatori militari.
Wadephul: „Constatările sunt îngrijorătoare”. Beijingul dezminte
„Constatările privind amploarea considerabilă a sprijinului chinez acordat armatei ruse sunt extrem de îngrijorătoare”, a declarat ministrul german de Externe, Johann Wadephul (CDU), după ce a fost informat cu privire la concluziile principale ale anchetei.
„China trebuie să înțeleagă că acest lucru afectează în mod direct interesele fundamentale de securitate ale Europei”, a spus oficialul german. Potrivit acestuia, orice sprijin acordat războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, desfășurat cu încălcarea dreptului internațional, nu face decât să prelungească conflictul și să provoace și mai multă suferință.
Ambasada Chinei la Berlin a respins însă categoric concluziile investigației.
Citește și:
China l-a îndemnat „insistent” pe Putin să reia negocierile privind încheierea războiului cu Ucraina
Într-un răspuns transmis în scris, reprezentanța diplomatică a susținut că acuzațiile sunt „lipsite de orice temei factual” și reprezintă „calomnii și defăimări”. Beijingul afirmă că relația dintre China și Rusia nu este îndreptată „împotriva unor terți” și nici nu este „influențată de părți terțe”.
De asemenea, diplomații chinezi continuă să descrie războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei drept „criza ucraineană”, susținând că Beijingul adoptă „întotdeauna o poziție obiectivă și echitabilă”, promovează o soluție politică și încearcă „să promoveze pacea și dialogul”.
Potrivit investigației, nici Ambasada Rusiei la Berlin și nici companiile participante la forumul militar ruso-chinez nu au răspuns solicitărilor de a comenta informațiile apărute.
Un proiect comun pentru un nou scut antirachetă
Cooperarea tot mai strânsă dintre Vladimir Putin și Xi Jinping îi îngrijorează și pe liderii europeni.
Potrivit informațiilor publicate de Der Spiegel, cancelarul german Friedrich Merz a abordat direct acest subiect în timpul vizitei sale la Beijing, din februarie 2026. În discuția purtată cu Xi Jinping, Merz nu s-a limitat la relațiile bilaterale, ci a ridicat și problema sprijinului oferit de China războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.
Surse apropiate întâlnirii susțin că liderul chinez a evitat inițial subiectul, însă cancelarul german a revenit asupra lui, insistând asupra importanței sale.
Îngrijorările Occidentului sunt alimentate și de un alt document obținut de Der Spiegel și partenerii săi, referitor la cooperarea militară dintre Moscova și Beijing.
Potrivit documentului, între sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2023, 16 reprezentanți chinezi și 13 reprezentanți ruși s-au întâlnit la Moscova pentru a discuta dezvoltarea comună a unor „sisteme integrate de armament” destinate apărării împotriva rachetelor balistice.
Informațiile provin dintr-un document de șase pagini, redactat alternativ în limbile rusă și chineză, care consemnează, paragraf cu paragraf, concluziile reuniunii. Fiecare pagină este parafată, iar documentul are un statut intermediar între un proces-verbal și un acord oficial.
Conform textului, cele două părți convin asupra unei „cooperări tehnice aprofundate în domeniul apărării aeriene și antirachetă” și subliniază că aceasta reprezintă un element esențial pentru „consolidarea parteneriatului strategic cuprinzător dintre China și Rusia”.
Delegația chineză a fost condusă de colonelul Tong Xiaofeng, oficial al Comisiei Militare Centrale. Armata Populară de Eliberare nu este subordonată statului chinez, ci Partidului Comunist Chinez, iar comandantul suprem al acesteia este Xi Jinping, în calitatea sa de președinte al Comisiei Militare Centrale.
„Cutia neagră” a armatei chineze
Experții în China descriu adesea Partidul Comunist Chinez drept o „cutie neagră”, greu de înțeles din exterior. Comisia Militară Centrală este însă considerată o „cutie neagră în interiorul unei cutii negre”, o structură extrem de opacă, condusă aproape ca o societate secretă într-un sistem deja caracterizat prin lipsă de transparență.
Instituția își are sediul în complexul Ministerului Apărării, în vestul Beijingului, pe strada Fuxing Lu, într-o clădire militară cu acces strict controlat. În imediata vecinătate se află Muzeul Militar al Chinei, unde sunt expuse, printre altele, avioane americane de spionaj U-2 doborâte în timpul Războiului Rece.
În ultimele luni, însă, chiar Comisia Militară Centrală a fost afectată de o amplă epurare internă. Dintre cei șapte membri numiți în urma Congresului Partidului Comunist din toamna anului 2022, doar doi mai ocupă în prezent funcțiile respective. Ceilalți au fost demiși sau au dispărut din viața publică, majoritatea fiind vizați de anchete pentru presupuse fapte de corupție.
Colonelul Tong Xiaofeng pare însă să fi traversat această perioadă fără consecințe. El ocupă funcția de director adjunct al Departamentului pentru Dezvoltarea Armamentului din cadrul Comisiei Militare Centrale, structură responsabilă de planificarea, cercetarea, testarea și achiziția echipamentelor militare ale Chinei.
În procesul-verbal al reuniunii secrete apare în mod repetat numele „Rong”, referire la Rong Xiaoyang, reprezentantul în Rusia al companiei de stat China Precision Machinery Import and Export Corporation. Compania este sancționată de ani de zile de guvernul Statelor Unite și se numără printre principalii exportatori chinezi de armament. Printre produsele sale se află și sistemul de apărare antiaeriană FD-2000, capabil să intercepteze avioane, rachete de croazieră și drone.
La reuniunea de la Moscova au participat reprezentanți ai unor instituții implicate în dezvoltarea armamentului, exportul de echipamente militare, proiectarea senzorilor, perfecționarea sistemelor de apărare antiaeriană și dezvoltarea comunicațiilor militare.
Și delegația rusă a reunit actori-cheie din industria de apărare, inclusiv reprezentanți ai companiei de stat Rosoboronexport, care deține monopolul exporturilor de armament ale Rusiei, precum și ai concernului Almaz-Antey, aflat sub sancțiunile Uniunii Europene și responsabil pentru producerea majorității sistemelor de apărare antiaeriană utilizate de armata rusă.
Potrivit documentelor, delegația chineză a efectuat și o vizită la Institutul de Cercetare Tihomirov pentru Construcția de Echipamente din Jukovski, situat în apropierea Moscovei. Acolo sunt dezvoltate radare și sisteme de dirijare a focului pentru avioane de luptă și sisteme antiaeriene terestre.
Vizita pare să fi avut rolul de a demonstra capacitățile tehnologice ale industriei militare ruse. Documentele consemnează că delegația chineză și-a exprimat „recunoștința pentru primirea deschisă”.
Ulterior, discuțiile au intrat în etapa concretă a cooperării.
Potrivit documentelor, cele două delegații au convenit să dezvolte împreună un sistem de apărare aeriană și antirachetă de nouă generație, destinat interceptării rachetelor balistice manevrabile și chiar a armelor hipersonice. Aceste categorii de armament sunt dezvoltate în special de Statele Unite, iar Armata Populară de Eliberare se pregătește de ani buni pentru un posibil conflict militar cu forțele americane în regiunea Indo-Pacific.
Conform planurilor analizate, Rusia și China intenționează să dezvolte în comun sisteme de comandă și control pentru rachete terestre, precum și o „rachetă ghidată extrem de manevrabilă”, destinată unei rețele integrate de apărare aeriană.
Noul sistem ar urma să intercepteze rachete hipersonice în faza finală a zborului, la altitudini de până la 40 de kilometri, dar și rachete balistice cu rază medie de acțiune, de până la 4.000 de kilometri.
În prezent, în Occident, performanțe similare sunt atribuite doar celor mai moderne versiuni ale sistemului american Patriot și sistemului american de apărare antirachetă THAAD. Potrivit documentelor analizate, proiectul comun ruso-chinez ar urma să depășească inclusiv capacitățile sistemelor aflate acum în dotarea armatelor Rusiei și Chinei.
„Proiectul pare să fie motivat de dorința de a intercepta din timp arme precum noul proiectil hipersonic terestru aflat în dezvoltare în Statele Unite”, explică Justin Bronk, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra.
În opinia acestuia, obiectivul programului este construirea unui scut capabil să protejeze atât Rusia, cât și China împotriva loviturilor americane de precizie lansate de la mare distanță.
Potrivit documentelor consultate de Der Spiegel și partenerii săi, noul sistem ar urma să devină operațional în jurul anului 2030.
Deplasări care ridică semne de întrebare
Amploarea cooperării dintre Beijing și Moscova îi surprinde chiar și pe experții în domeniul securității. Până de curând, Rusia își păstra cu strictețe cele mai sensibile capabilități militare, inclusiv sistemele de apărare aeriană și antirachetă, precum și radarele de avertizare timpurie.
„Acesta este Sfântul Graal al tehnologiei militare ruse – ceva ce nici Rusia și nici Uniunea Sovietică nu au fost vreodată dispuse să împărtășească”, afirmă Pavel Luzin, expert care urmărește de ani de zile comerțul ruso-chinez cu bunuri cu dublă utilizare. „Acum, însă, Rusia pare dispusă să facă exact acest lucru.”
Documentele arată că reuniunea desfășurată la Moscova în 2023 nu a fost prima. În procesul-verbal este menționat un proiect pe care cele două părți îl parafaseră deja în cadrul unei întâlniri anterioare. Pe baza acelui acord au fost stabilite detaliile tehnice, adaptate, potrivit documentelor, la „cerințele modificate ale părții chineze”.
La acel moment, proiectul se afla încă într-o fază incipientă, însă participanții discutau deja despre implementarea lui. Au fost analizate planurile pentru construirea unor prototipuri, au fost create grupuri de lucru și s-a convenit organizarea unor videoconferințe periodice, „cel puțin o dată pe trimestru, printr-o linie securizată”.
Negocierile finale privind contractul au fost programate pentru ultimul trimestru al anului 2023, la Beijing.
Documentele nu permit reconstituirea evoluției ulterioare a proiectului. Totuși, ele indică o intensificare a contactelor dintre reprezentanții celor două state.
Astfel, Andrei Kovaljov, principalul negociator al delegației ruse și director în cadrul Rosoboronexport, figurează cu opt zboruri între Rusia și Beijing, precum și către Hong Kong, în perioada decembrie 2023 – ianuarie 2025.
În cazul lui Zhao Tingting, oficial de rang înalt al unui concern chinez de stat din industria de apărare, bazele de date consultate de jurnaliști indică alte zece deplasări între Beijing și aeroportul Moscova-Șeremetievo, efectuate după reuniunea de la Moscova. Cea mai recentă vizită în Rusia a avut loc pe 21 iunie, când Zhao a ajuns din nou în capitala rusă.
Potrivit informațiilor obținute de Der Spiegel și publicația The Insider, următoarea reuniune secretă ruso-chineză este programată pentru ultimul trimestru al acestui an. Ar fi cea de-a șasea întâlnire a forumului și, de această dată, ar urma să se desfășoare la Sankt Petersburg, nu la Ekaterinburg sau Guangzhou.
Pentru Germania și pentru NATO, aceste evoluții conturează o nouă realitate strategică.
Prin sprijinul acordat războiului Rusiei împotriva Ucrainei, prin furnizarea de drone și componente tehnologice, prin instruirea militarilor ruși și prin dezvoltarea în comun a unor sisteme de armament de ultimă generație, Beijingul și Moscova apropie două teatre de conflict considerate până acum distincte: Ucraina și Taiwan, Europa și Asia.
Concluzia investigației este că Rusia și China nu au nevoie de o alianță militară formală pentru a acționa coordonat. Este suficient faptul că împărtășesc aceiași adversari.
Editor : C.A.
About the Author
