Premierul Ungariei se confruntă cu primul său test major de credibilitate, odată cu pregătirea unui nou plan bugetar care trebuie să reducă cheltuielile publice, dar în același timp să respecte promisiunile făcute alegătorilor care au contribuit la victoria sa categorică în alegerile împotriva lui Viktor Orbán, comentează Reuters.
Péter Magyar l-a învins pe liderul de dreapta Viktor Orbán în luna aprilie, promițând să deblocheze miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene și să pună Ungaria pe drumul aderării la moneda euro.
De la victoria sa, piața bursieră ungară a înregistrat creșteri, forintul a devenit moneda cu cea mai bună evoluție din Europa Centrală, iar costurile de finanțare ale guvernului au scăzut sub cele ale Poloniei, deși aceasta are un calificativ de credit superior, din categoria „A”.
Deficitul bugetar obligă la decizii dificile
Totuși, informațiile apărute săptămâna trecută, potrivit cărora deficitul bugetar ar putea depăși din nou 7% din PIB în acest an din cauza cheltuielilor electorale făcute de fostul guvern Orbán, îl obligă pe Magyar să ia decizii dificile înaintea prezentării primului buget al cabinetului său, programată până la sfârșitul lunii august.
Acesta va fi urmat de un plan fiscal pe termen mediu, care va explica modul în care Budapesta intenționează să reducă deficitul la 3% din PIB – una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească statele care doresc să adopte moneda euro.
„Acesta va fi primul test real al credibilității fiscale a guvernului”, a declarat Liam Peach, analist la Capital Economics. „Avertismentele recente privind deficitul par să pregătească opinia publică pentru un set probabil dureros de măsuri de consolidare fiscală”, a adăugat el.
Ministerul ungar al Finanțelor nu a răspuns întrebărilor Reuters despre modul în care intenționează să împace obiectivele aflate în conflict.
Deși Magyar trebuie să reducă ceea ce se prefigurează a fi cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, el știe că trebuie să își mențină și popularitatea pentru ca agenda sa de reforme să aibă succes.
Un sondaj realizat săptămâna trecută de Median arată că partidul Tisza este susținut de 73% dintre alegătorii hotărâți, comparativ cu doar 21% pentru Fidesz, formațiunea lui Viktor Orbán.
„Tisza este în prezent extrem de popular, însă consolidarea fiscală nici măcar nu a început”, au avertizat economiștii de la Wood & Company într-o analiză.
Aceștia consideră că măsurile de încetinire a creșterii salariilor și reducerea subvențiilor pentru dobânzile la creditele ipotecare vor afecta o parte importantă a electoratului, dar sunt esențiale dacă Ungaria dorește cu adevărat să adopte moneda euro.
Un punct de plecare dificil
Economist al Citi, Piotr Kalisz consideră că reducerea cheltuielilor bugetare reprezintă un test crucial pentru Guvernul Magyar. Pentru ca obiectivul aderării la zona euro până în 2030 să rămână realist, Executivul ar trebui să demonstreze o reducere a deficitului fiscal de cel puțin 1% din PIB în 2027 față de 2026 și să prezinte un plan clar pentru anii următori.
„O reducere cuprinsă între 0,6% și 1% din PIB ar fi compatibilă cu îndeplinirea criteriilor pentru adoptarea euro, chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla după 2030. În schimb, o consolidare fiscală mai mică de 0,6% în 2027 ar indica faptul că adoptarea monedei euro nu mai reprezintă o prioritate majoră a guvernului”, a explicat Kalisz.
Analistă la Fitch Ratings, Malgorzata Krzywicka a apreciat că scăderea costurilor de împrumut ale Ungariei este un factor favorabil, însă a avertizat că alte elemente importante ale planului de reducere a cheltuielilor, precum revizuirea contractelor și a cheltuielilor statului, rămân incerte.
La rândul lor, analiștii S&P Global consideră că ieșirea Ungariei din procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene până în 2030 va fi „dificilă”, având în vedere poziția fiscală „slabă” de la care pornește țara.
În lipsa unui plan fiscal pe termen mediu care să includă măsuri clare de control al cheltuielilor, traiectoria bugetară a Ungariei ar putea deveni „mai puțin predictibilă și mai vulnerabilă la șocurile externe”, avertizează aceștia.
Editor : M.C
