Companiile care desfășoară activități în mai multe state ale Uniunii Europene ar putea avea mai puțină birocrație, costuri mai mici și reguli fiscale mai simple, dacă noul pachet prezentat de Comisia Europeană va fi adoptat. Executivul european estimează că măsurile ar putea genera economii de aproximativ 8 miliarde de euro anual pentru mediul de afaceri, dintre care 3,3 miliarde de euro reprezintă costuri administrative. Specialiștii spun că unele dintre modificări ar putea avea un impact important și asupra companiilor din România, inclusiv prin relaxarea regulilor privind deductibilitatea costurilor de finanțare și reducerea obligațiilor de raportare.
Comisia Europeană a prezentat, la finalul lunii iunie, un amplu pachet de simplificare fiscală, format din propunerea de Directivă Omnibus privind impozitarea și propunerea de reformare a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC).
Directiva Omnibus propune modificarea, printr-un singur act legislativ, a șase directive și cadre legislative fiscale existente la nivelul Uniunii Europene. Inițiativa face parte din agenda Comisiei pentru consolidarea competitivității și răspunde preocupărilor mediului de afaceri legate de creșterea costurilor de conformare generate de suprapunerea normelor și a obligațiilor fiscale.
În ultimul deceniu, cadrul european de impozitare directă a fost extins pentru a răspunde globalizării, digitalizării, practicilor de planificare fiscală agresivă și necesității de a combate frauda, evaziunea și evitarea obligațiilor fiscale. Comisia a arătat însă că efectul cumulativ al inițiativelor legislative succesive a crescut complexitatea și costurile suportate de companiile care își desfășoară activitatea în mai multe state membre.
Prin noul pachet, Executivul european urmărește simplificarea legislației fiscale, reducerea obligațiilor administrative inutile, creșterea securității juridice și facilitarea activităților transfrontaliere, fără diminuarea nivelului de protecție împotriva fraudei și evaziunii fiscale.
Cum îi afectează pe români
Noile propuneri nu modifică direct taxele și impozitele plătite de persoanele fizice în România. Impactul imediat este asupra companiilor, în special asupra celor care desfășoară activități în mai multe state ale Uniunii Europene.
Dacă măsurile vor fi adoptate, firmele ar urma să depună mai puține raportări, să suporte costuri administrative mai mici și să beneficieze de proceduri fiscale mai clare și mai rapide.
Pentru cetățeni, efectele ar putea fi indirecte. Reducerea costurilor și a birocrației poate încuraja investițiile, extinderea afacerilor și crearea de locuri de muncă. Companiile care cheltuiesc mai puțin pentru conformarea fiscală ar putea avea mai multe resurse pentru investiții, salarii, dezvoltare și inovare.
Un efect direct pentru publicul larg ar putea apărea în cazul persoanelor care vând ocazional produse second-hand pe platforme online, deoarece reforma propune ridicarea pragului de raportare și eliminarea unor obligații pentru peste 10 milioane de vânzători privați din Uniunea Europeană.
Ce schimbări aduce Directiva Omnibus
Una dintre cele mai importante modificări vizează simplificarea regulilor privind impozitul reținut la sursă pentru plățile transfrontaliere de dividende, dobânzi și redevențe între companii din Uniunea Europeană.
Comisia propune o scutire de la impozitul reținut la sursă pentru aceste plăți, eliminarea unor cerințe procedurale inițiale și simplificarea proceselor de rambursare. Măsura ar trebui să faciliteze finanțarea, să stimuleze investițiile și să crească competitivitatea companiilor europene.
Numai această modificare ar putea genera economii și beneficii de aproximativ 5,3 miliarde de euro anual pentru contribuabilii din Uniunea Europeană.
Omnibus elimină și unele restricții considerate inutile privind finanțarea autentică acordată de terți și de piață, ceea ce ar trebui să faciliteze investițiile companiilor în interiorul Uniunii.
Totodată, propunerea simplifică norma privind limitarea deductibilității dobânzilor din Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale, cunoscută drept ATAD, prin eliminarea unor opțiuni de implementare și transformarea pragului minim de deductibilitate într-unul obligatoriu.
Comisia a estimat că aceste schimbări vor reduce costurile administrative și de conformare cu peste 500 de milioane de euro anual.
O altă măsură urmărește eliminarea suprapunerilor dintre normele privind societățile străine controlate și regulile referitoare la impozitul minim global, cunoscute drept Pilonul II. Potrivit Comisiei, această modificare ar putea genera economii de aproximativ 160 de milioane de euro pe an pentru companii.
Pachetul mai prevede simplificarea normelor aplicabile reorganizărilor și fuziunilor transfrontaliere, actualizarea regulilor generale antiabuz și îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor fiscale dintre statele membre.
„Companiile din România ar putea deduce mai mult din costurile de finanțare”
Potrivit unei analize a companiei de audit, taxe și consultanță Forvis Mazars, una dintre cele mai importante modificări pentru contribuabilii din România vizează regulile privind deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării.
În prezent, România aplică reguli mai restrictive decât standardul minim prevăzut de legislația Uniunii Europene. Costurile excedentare ale îndatorării sunt, în general, deductibile până la un prag de 500.000 de euro pentru finanțările de la persoane afiliate și până la un prag de un milion de euro pentru totalul finanțărilor, atât de la persoane afiliate, cât și de la terți. La acestea se adaugă o limită variabilă de 30% din EBITDA ajustat.
„Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate, safe harbour, ar urma să fie majorat la 3 milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit”, a declarat Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România.
Pe lângă majorarea pragului de deductibilitate, propunerea prevede și alte schimbări care ar necesita modificarea legislației fiscale românești.
În prezent, legislația din România nu include regula de exceptare la nivel de grup, cunoscută drept group escape rule, care ar deveni obligatorie în noul cadru propus. Totodată, ar urma să fie introduse excluderi obligatorii pentru anumite împrumuturi cu risc redus acordate de terți, pentru proiectele de investiții publice pe termen lung și pentru finanțările din domeniul apărării. Aceste modificări ar impune revizuirea actualelor reguli privind deductibilitatea costurilor îndatorării.
Litigiile fiscale ar putea fi soluționate mai ușor
Directiva Omnibus urmărește și consolidarea mecanismelor europene de soluționare a litigiilor fiscale dintre statele membre.
„Propunerea Omnibus consolidează cadrul european de soluționare a litigiilor fiscale prin clarificarea procedurilor și eliminarea unor obstacole practice. Obiectivul este ca mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale transfrontaliere, inclusiv cele privind dubla impunere și prețurile de transfer în care sunt implicate entități din România, să devină mai previzibile și mai accesibile pentru contribuabili”, a declarat Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România.
Modificările sunt relevante pentru companiile din România care au tranzacții cu entități din alte state membre și care se pot confrunta cu situații în care același venit este impozitat de două ori sau cu dispute privind prețurile practicate între firme din același grup.
În paralel cu Directiva Omnibus, Comisia Europeană propune reformarea Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal.
Directiva DAC a fost introdusă în 2011 și a fost extinsă succesiv prin amendamentele DAC1-DAC9. Aceste modificări au creat un sistem complex de obligații de raportare și schimb de informații între autoritățile fiscale din statele membre.
Noua propunere urmărește reunirea DAC și a celor opt amendamente într-un singur text juridic, pentru ca legislația să fie mai ușor de utilizat, mai coerentă și mai predictibilă.
Principalele obiective sunt simplificarea obligațiilor de raportare, reducerea cerințelor administrative, îmbunătățirea calității informațiilor fiscale schimbate între autorități și aplicarea mai uniformă a normelor la nivel european.
Economii de 300 de milioane de euro pentru grupurile multinaționale
Reforma propune eliminarea obligațiilor de raportare pentru anumite aranjamente transfrontaliere în cazul grupurilor de întreprinderi multinaționale care sunt deja supuse cotei minime de impozitare de 15% în baza regulilor Pilonului II.
Potrivit estimărilor Comisiei, această măsură ar putea genera economii de aproximativ 300 de milioane de euro din costurile de conformare.
În cazul celorlalte companii din Uniunea Europeană, propunerea elimină cerințele de raportare pentru anumite aranjamente fiscale transfrontaliere care oferă o valoare adăugată redusă administrațiilor fiscale. Măsura ar putea reduce cu aproximativ 35% volumul raportărilor și ar genera economii de circa 40 de milioane de euro anual.
Ce se schimbă pentru cei care vând produse online
Reforma DAC include și o măsură destinată sprijinirii economiei circulare. Comisia propune creșterea pragului de raportare pentru vânzările online de bunuri. Astfel, peste 10 milioane de vânzători privați, în special cei care vând ocazional produse second-hand, ar putea fi eliminați din sfera obligațiilor de raportare.
Această modificare ar urma să reducă sarcinile administrative pentru platformele digitale și să genereze economii de aproximativ 678 de milioane de euro.
Măsura nu înseamnă automat eliminarea obligațiilor fiscale pentru persoanele care desfășoară activități comerciale constante, ci vizează în principal reducerea raportărilor pentru vânzările private, ocazionale și de valoare redusă.
Un nou sistem pentru verificarea codurilor fiscale
Reforma DAC introduce și un nou instrument de verificare a numerelor de identificare fiscală, cunoscute drept TIN. Sistemul ar trebui să permită administrațiilor fiscale să verifice mai rapid dacă un cod fiscal este valid și să identifice mai eficient contribuabilii raportați în schimburile de informații dintre statele membre.
Comisia susține că instrumentul va îmbunătăți calitatea datelor și va reduce erorile de identificare.
Potrivit Forvis Mazars, reunirea tuturor regulilor DAC într-un singur act legislativ ar putea simplifica semnificativ obligațiile companiilor românești cu activitate transfrontalieră.
„Pentru contribuabilii din România, reformarea Directivei DAC ar reuni toate dispozițiile existente într-un singur act legislativ și ar introduce o serie de simplificări importante, precum notificarea unică la nivel de grup pentru obligațiile prevăzute de DAC4 și DAC9, reducerea obligațiilor de raportare în temeiul DAC6, inclusiv exceptarea grupurilor care intră sub incidența Pilonului II, extinderea termenelor de raportare și îmbunătățirea calității datelor prin utilizarea unor instrumente de validare a codurilor de identificare fiscală”, a explicat Liviu Gheorghiu.
Cine va fi vizat de noile măsuri
Propunerile sunt relevante în special pentru companiile care desfășoară activități în mai multe state membre ale Uniunii Europene.
Printre acestea se numără firmele care utilizează structuri de finanțare transfrontalieră, companiile care plătesc dividende, dobânzi sau redevențe către alte state, societățile implicate în reorganizări și fuziuni și grupurile care au obligații complexe de raportare fiscală.
Sunt vizate și companiile care pot ajunge în litigii privind dubla impunere sau prețurile de transfer, precum și grupurile multinaționale care aplică normele Pilonului II.
Deși obiectivul este reducerea complexității, specialiștii Forvis Mazars recomandă companiilor să urmărească atent evoluția negocierilor și să înceapă să evalueze impactul viitoarelor reguli asupra conformării fiscale, raportării și guvernanței fiscale.
Pachetul va fi transmis Parlamentului European pentru consultare și Consiliului Uniunii Europene pentru adoptare. Fiind vorba despre norme fiscale, este necesară unanimitatea statelor membre pentru aprobarea lor.
Potrivit analizei Forvis Mazars, este puțin probabil ca noile prevederi să intre în vigoare înainte de anul 2027. Forma finală a directivelor va depinde de rezultatul negocierilor dintre statele membre.
Comisia vrea reducerea birocrației cu 25%, iar pentru IMM-uri cu 35%
Pachetul face parte din agenda Comisiei Europene privind simplificarea și competitivitatea. Executivul european și-a stabilit ca obiectiv reducerea cu cel puțin 25% a sarcinilor administrative pentru toate companiile și cu 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Comisia urmărește economii administrative anuale de 37,5 miliarde de euro până în 2029. Până în prezent, au fost prezentate 12 pachete Omnibus și un set amplu de măsuri specifice, despre care Comisia afirmă că ar reduce costurile administrative anuale recurente cu peste 18 miliarde de euro.
Executivul european susține că simplificarea nu presupune doar reducerea birocrației, ci și schimbarea modului în care sunt concepute normele europene: reguli mai clare, mai proporționale și mai ușor de înțeles și aplicat, în special pentru IMM-uri.
Deși obiectivul este simplificarea obligațiilor fiscale, compania de servicii de audit, taxe și consultanță a atras atenția că firmele nu ar trebui să trateze propunerile doar ca pe o relaxare administrativă. Companiile cu operațiuni transfrontaliere ar trebui să urmărească negocierile europene și să evalueze din timp efectele asupra conformării fiscale, raportării și guvernanței fiscale.
Editor : A.D.
About the Author
