În Europa, se naște o nouă coaliție militară. Zece țări pun la un loc sistemele antiaeriene, experiența și strategia și vor să creeze un scut antibalistic fără precedent. Printre statele fondatoare se află Ucraina, dar lista este deschisă și pentru alți parteneri și aliați.
Din coaliția nou înființată fac parte mai multe țări: Ucraina, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Țările de jos, Norvegia, Suedia și Danemarca.
Cele 10 țări adună la un loc tot ce știu și ce sisteme au pentru apărarea antirachetă. Scopul principal al acestei inițiative este dezvoltarea unor sisteme capabile să apere Europa împotriva rachetelor balistice, potrivit jurnalistei Digi24 Alexandra Dinu.
Ucraina va juca un rol foarte important, pentru că are deja experiența războiului. Soldații lui Zelenski știu cum să detecteze din timp proiectilele Rusiei, să le intercepteze și să le distrugă. În același timp, ucrainienii știu și cât de puternică este lovitura unei rachete balistice.
Experiența Ucrainei va fi folosită și pentru proiectarea noilor tehnologii. Țările fondatoare își vor uni industria de apărare și centrele de cercetare pentru a accelera dezvoltarea acestor capabilități.
În comunicatul emis de Palatul Elysee, după reuniunea „Coaliției de Voință”, scrie că noile sisteme nu vor înlocui echipamentele existente și vor fi integrate cu cele actuale.
Proiectul Freyja
Obiectivul ambițios al Coaliției antibalistice este de a dezvolta rapid un echivalent ieftin și produs în serie al sistemului american de rachete de apărare aeriană Patriot (sau, mai precis și mai presus de toate, al rachetelor corespunzătoare)
Proiectul numit Freyja este menit să devină elementul central al noului sistem de securitate. Se bazează pe racheta interceptoare ucraineană FP-7, iar scopul este de a crea un omolog semnificativ mai ieftin și mai ușor de produs în masă pentru rachetele americane PAC-3 MSE.
„Creierul” sistemului – radarele, posturile de comandă și sistemul de control al focului – ar trebui furnizat de giganții industriei europene de apărare.
Lista participanților include companii precum Thales, Leonardo, MBDA, Diehl Defence, Safran, Hensoldt, Saab, Kongsberg și Eurosam. Aceasta este o concentrare fără precedent de capabilități tehnice, cu planuri de a livra un sistem antirachetă complet integrat în doar 12 luni. Scopul principal este independența completă față de fluctuațiile politice americane și transporturile limitate de rachete Patriot peste ocean.
Ce este o rachetă balistică
Rachetele balistice sunt mijloace de a lansa rapid și precis o sarcină utilă letală către o țintă. Sarcina utilă letală poate include explozibili convenționali, focoase biologice, chimice sau nucleare. Rachetele balistice sunt ieftine, ceea ce face ca proliferarea lor să fie mai probabilă.
Odată ce combustibilul a fost consumat, racheta balistică urmează o orbită eliptică în jurul centrului Pământului, definită strict de combinația dintre viteză/unghiul de zbor la ardere și gravitația Pământului.
Rachetele balistice pot fi propulsate cu combustibil solid sau lichid. Prin controlul și manevrarea atentă a rachetei în timpul zborului său motorizat, sarcina utilă poate fi livrată foarte precis la punctul țintă dorit.
Categorii ale rachetelor balistice
- Rachete balistice tactice cu o rază de 50–110 km, de obicei cu combustibil solid și necoordonat. Pot avea încărcătură clasică sau nucleară.
- Rachete balistice cu rază mică de acțiune (SRBM – Short Range Ballistic Missile) cu rază de sub 1.000 km.
- Rachete balistice cu rază medie de acțiune (MRBM – Medium Range Ballistic Missile) cu rază de 1.000–5.500 km.
- Rachete balistice intercontinentale (ICBM – InterContinental Ballistic Missile) cu rază de 5.500–12.000 km.
- Rachete balistice lansate de pe submarine.
Citește și:
Freyja, scutul care poate schimba aritmetica războiului
Editor : Ș.R.
About the Author
