Fraudele din mediul online se diversifică și multiplică de pe o zi pe alta, iar în multe cazuri punctuale autoritățile întâmpină dificultăți, din diverse cauze, în special de ordin tehnic, în identificarea autorilor înșelătoriilor și tragerea lor la răspundere. În acest context, prevenirea rămâne cel mai important scut împotriva înșelătoriilor din mediul online.
Digi24.ro a analizat documente care au confirmat clasarea a 15 dosare penale în care mai mulți români au reclamat situații în care au fost înșelați în mediul online.
Este vorba despre scheme prin care oamenii sunt păcăliți să furnizeze detaliile conturilor bancare sau oferă acces la dispozitive personale (cum ar fi telefonul sau calculatorul, prin intermediul unor aplicații de tip AnyDesk).
Schemele puse în practică sunt diverse: există cazuri în care oamenii sunt înșelați de așa-ziși reprezentanți ai unor așa-zise platforme de investiții, cazuri în care vânzători de pe platforme online își introduc datele bancare pe linkuri primite de la așa-ziși cumpărători cu promisiunea că vor primi banii în schimbul obiectului vândut sau cazuri în care oamenii sunt sunați de așa-ziși reprezentanți ai unor instituții din țară.
În final, aceste scheme duc în punctul în care oamenii înșelați pierd diverse sume de bani, în funcție de situație și de soldul disponibil în contul persoanelor respective.
- Ca exemplu, în prezent, de cel puțin două luni, este pusă în practică o schemă de înșelătorie prin care românii primesc mesaje prin care sunt anunțați că au încălcat reguli de circulație și trebuie să plătească „urgent” o amendă printr-un link fals.
- Alt exemplu este o altă schemă răspândită încă de anul trecut, în care așa-ziși reprezentanți ai Băncii Naționale a României sunau oameni și cereau datele lor personale, sub pretextul că ar fi fost deschis un credit fals pe numele acestora și că trebuie să mute toți banii din bancă într-un așa-zis cont al BNR.
Aceste metode de înșelătorie se multiplică și, pe măsură ce unele metode sunt identificate, apar altele noi.
Este complicat pentru autorități să identifice toți autorii acestor tipuri de înșelătorii
Dintre cele 15 dosare penale analizate de Digi24.ro, clasate de procurori și confirmate de instanțe din țară în perioada mai – iunie 2026, doar în două dintre ele persoanele vătămate și-au recuperat prejudiciul și au cerut închiderea acelor dosare.
- Acest lucru a fost posibil prin raportarea tranzacțiilor frauduloase către bănci și pentru că autorii schemelor nu au reușit să retragă banii sau să facă transferuri către alte conturi sau către portofele electronice de criptomonede.
Însă, în toate dosarele analizate de Digi24.ro, autoritățile nu au reușit să stabilească identitatea concretă a autorilor acestor tipuri de scheme de înșelătorie, invocând lipsa unor date concrete despre aceștia (mai mult decât o adresă IP sau numele unui cont).
- „În urma verificărilor efectuate cu privire la numărul de telefon utilizat și la firma de tranzacționare, nu s-au putut obține date concrete care să conducă la identificarea autorilor (…) în acest caz concret, interesul social nu justifică angajarea în continuare a resurselor investigative ale organelor judiciare pentru a obţine tragerea la răspundere penală a autorilor faptei, care nu au putut fi identificaţi în ciuda eforturilor depuse de către organele de cercetare penală”, se arată în ordonanța de clasare a unuia dintre dosarele analizate de Digi24.ro.
- „În lipsa unor date tehnice, respectiv probe directe sau indirecte, lipsa unor detalii cu privire la beneficiarul transferurilor efectuate, adrese IP, s-a apreciat că nu pot fi obţinute indicii care să conducă la identificarea autorilor şi nu se mai întrevăd activităţi investigative realiste de identificare”, potrivit unei alte ordonanțe de clasare.
- „Cu privire lau infracţiunea de înşelăciune, s-a reţinut că au fost efectuate investigații și verificări în vederea stabilirii persoanelor vinovate, dar până în prezent autorii nu a fost identificați, făptuitorii au folosit adrese de I.P. din Thailanda”, potrivit unui alt dosar.
- „Se constată însă că în baza acestor probe nu s-a putut identifica persoana care a accesat platforma de plată în care s-au introdus datele cardului persoanei vătămate şi nici punctul de compromitere a cardului”, se arată într-un alt dosar.
Alte argumente care duc la clasarea acestui tip de dosare penale și care pot fi aplicate generic sunt următoarele, extrase dintr-o ordonanță de clasare:
„Nu există un interes public în urmărirea faptei, având în vedere următoarele:
- S-a folosit un mijloc de operare foarte cunoscut, cu privire la care există numeroase campanii de informare;
- Prejudiciul produs persoanei vătămate nu este unul deosebit de ridicat (1080 lei, după cum s-a stabilit în urma verificării extrasului de cont);
- lipsa de diligență a persoanei vătămate;
- Eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfăşurarea procesului penal prin raportare la gravitatea faptei şi existenţa unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea urmărilor produse prin săvârşirea faptei;
- Dificultatea identificării autorului având în vedere modul de operare, respectiv efectuarea unei tranzacții către un portofel digital de criptomonede”
Sfaturi pentru a nu pica pradă acestor tipuri de înșelătorii
Deși aceste tipuri de înșelătorii trebuie aduse în atenția autorităților sau a băncilor, întrucât există șansa recuperării prejudiciului, prevenirea acestor situații rămâne cel mai important factor.
Astfel, în cazul așa-ziselor platforme de investiții, se poate apela la instrumentul Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), denumit „alerte investitori”, prin care sunt postate periodic anunțuri de tipul:
„Entitatea X nu este autorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară să presteze servicii și activități de investiții conform prevederilor Legii 126/2018 privind piețele de instrumente financiare”
- Digi24.ro a documentat, pe larg, cazul unui român din Belgia care a pierdut mii de euro pe fondul unei scheme de înșelătorii online prin intermediul unei așa-zise platforme de investiții.
- Prin acest articol, am încercat să expunem, pe larg, cum operează infractorii în această situație și ce detalii pot fi observate de oamenii care sunt atrași de promisiunea că ar putea obține câștiguri mari, rapide, investind sume mici.
- O simplă căutare pe Google cu denumirea platformei de investiții poate lămuri acest aspect. Alte sfaturi pentru a preveni astfel de înșelătorii pot fi citite aici.
Pentru alte tipuri de înșelătorii, autoritățile și experții îndeamnă următoarele:
- Nu divulga informații personale la telefon – instituțiile publice nu solicită niciodată date sensibile prin apel telefonic;
- Verifică autenticitatea apelului (în cazul înșelătoriilor care presupun imaginea unor instituții publice) – sună înapoi la numărul oficial al instituției, verificat pe site-ul real;
- Nu accesa linkuri primite prin SMS sau email pe care nu l-ai solicitat;
- Verifică adresa reală a site-ului sau expeditorului;
- Să fie verificată adresa completă a unei pagini de internet, să se caute greșeli sau modificări ale denumirii respectivei pagini;
- Să fie tratate cu prudență reclamele și articolele care promit câștiguri rapide sau garantate;
- Să nu fie introduse date personale, ale cardului sau date de logare în aplicațiile băncilor pe site-uri necunoscute. Să nu fie trimise poze cu buletin sau card către persoane necunoscute;
About the Author
