Prețurile petrolului au scăzut marți la cel mai mic nivel din ultimele trei săptămâni, pe fondul speranțelor alimentate de înalți oficiali americani cu privire la un acord cu Iranul pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă strategică. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, au anunțat amândoi că negocierile au înregistrat progrese, ceea ce ar putea permite reluarea transporturilor chiar din această săptămână, anunță BBC.
Prețul unui baril de țiței Brent, etalonul global al pieței petroliere, a scăzut cu aproape 5%, ajungând sub pragul de 80 de dolari, pe fondul informațiilor privind posibile progrese în negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
În același timp, cotația petrolului american West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu peste 5%, până la aproximativ 76 de dolari pe baril.
Ambele tipuri de țiței au atins astfel cele mai scăzute niveluri înregistrate din 13 iulie.
Scăderea cotațiilor vine după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, au declarat că negocierile privind reluarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz au înregistrat progrese.
Oficialii americani vorbesc despre un posibil acord
Marco Rubio a afirmat că discuțiile purtate cu Iranul și Omanul privind creșterea numărului de nave care pot traversa strâmtoarea au avansat.
„S-au înregistrat progrese în aceste discuții, dar încă nu s-a ajuns la un acord final. Sperăm că acest lucru se va întâmpla foarte curând”, a declarat Rubio în fața jurnaliștilor, la Departamentul de Stat.
La rândul său, Scott Bessent a declarat pentru CNBC că un acord ar putea fi încheiat chiar marți sau miercuri.
„Există o șansă să ajungem astăzi sau mâine la un acord pentru redeschiderea strâmtorii și pentru a avansa către o situație mai normalizată în acest conflict”, a spus secretarul Trezoreriei.
Întrebat dacă Iranului i s-ar permite să perceapă taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, Bessent a răspuns că obiectivul este „libertatea de circulație”.
Până în prezent, autoritățile americane nu au oferit detalii privind conținutul unui eventual acord.
Iranul neagă negocierile directe cu SUA
Deși Washingtonul vorbește despre progrese, Teheranul susține că nu poartă negocieri directe cu Statele Unite. Autoritățile iraniene au precizat că discuțiile au loc exclusiv cu Omanul, care acționează ca mediator.
Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a declarat că discuțiile privind un nou mecanism pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz au fost constructive.
Și Qatarul, un alt mediator important între Washington și Teheran, a transmis că își continuă eforturile diplomatice împreună cu ceilalți parteneri implicați, însă a recunoscut că, în prezent, nu sunt programate negocieri directe între SUA și Iran.
Strâmtoarea Ormuz reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru comerțul mondial cu energie. Înainte de izbucnirea conflictului, la sfârșitul lunii februarie, prin această rută trecea aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaz natural lichefiat.
Blocajele și incertitudinile privind circulația navelor au alimentat volatilitatea pieței petroliere în ultimele luni.
Negocierile anterioare dintre SUA și Iran nu au dus la rezultate durabile, iar fiecare eșec a provocat noi fluctuații ale prețului petrolului.
„Investitorii sunt perfect conștienți de câte ori ne-am mai aflat deja în acest punct al războiului și cât de fragil poate fi procesul de încheiere a unor acorduri durabile”, a declarat Danni Hewson, directoarea departamentului de analiză financiară al AJ Bell.
Șoferii resimt fluctuațiile de pe piața petrolului
Oscilațiile cotațiilor internaționale s-au reflectat și în prețurile carburanților. În Marea Britanie, benzina a revenit la nivelurile înregistrate la începutul conflictului, costul mediu ajungând la 1,60 lire sterline pe litru, potrivit organizației RAC.
În Statele Unite, benzina se vinde în medie cu peste 4 dolari pe galon, în timp ce motorina costă aproape 5,40 dolari pe galon, potrivit datelor furnizate de AAA.
În perioada de maximă tensiune, prețul petrolului depășise 120 de dolari pe baril, însă a scăzut de fiecare dată când au apărut semnale privind posibile progrese diplomatice.
Creșterea prețurilor din ultimele luni a permis unor giganți din industrie, precum BP, Shell, Chevron și Exxon Mobil, să raporteze profituri record. Cu toate acestea, Danni Hewson consideră că marile companii petroliere rămân vulnerabile la evoluțiile geopolitice.
Potrivit analistei, în ciuda rezultatelor financiare foarte bune, acestea se află „la mila” deciziilor și inițiativelor președintelui american Donald Trump.
Luni, Trump a avertizat Iranul că se află în fața „ultimei șanse” de a ajunge la un acord care să permită reluarea transportului comercial prin Strâmtoarea Ormuz. Președintele american a afirmat că a renunțat la planurile privind atacuri „masive” asupra Iranului pentru a lăsa loc negocierilor diplomatice.
Pe fondul acestor evoluții, bursele americane au închis pe creștere marți, investitorii reacționând pozitiv atât la perspectivele privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, cât și la rezultatele financiare solide ale companiilor din domeniul inteligenței artificiale.
Totuși, investitorii rămân prudenți, deoarece cheltuielile masive pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială continuă să alimenteze incertitudinile privind evoluția marilor companii din sectorul tehnologic, arată BBC.
Editor : C.A.
About the Author
