În mijlocul fluviului care desparte Serbia de România, în apropierea portului sârbesc Prahovo, se vede acum o carenă ruginită, alături de un catarg rupt pe care odinioară flutura steagul nazist, scrie Sky News.
Nivelul apei din Dunăre a scăzut atât de mult din cauza vremii secetoase din această vară din Europa, încât au început să iasă la suprafață nave de război naziste scufundate. Zeci de nave de război germane din cel de-al Doilea Război Mondial, unele încă încărcate cu arme, au ieșit la suprafață în Serbia.
Acestea aparțineau flotei germane de la Marea Neagră, pe care naziștii au scufundat-o în mod deliberat spre sfârșitul conflictului, pe măsură ce forțele sovietice înaintau tot mai adânc în Europa.
Dozens of German battleships from the Second World War have resurfaced along the Danube river, which separates Serbia and Romania.
Water levels have reached a record low due to the dry weather in Europe this summer.
Read more: https://t.co/xjNNcoerex pic.twitter.com/b1FK4MFTPy
— Sky News (@SkyNews) August 4, 2026
Istoricii afirmă că până la 200 de nave de război germane au fost scufundate în septembrie 1944 lângă Prahovo, în defileul Dunării, în timp ce se aflau sub focul sovietic.
Această flotilă era urmărită în retragere de flota militară sovietică de pe Dunăre. Pentru ca navele sovietice să nu mai poată înainta, naziştii şi-au scufundat în Dunăre circa 200 de nave.
Epavele acestora din apropiere de Prahovo reprezintă în prezent un obstacol semnificativ şi periculos pentru navigaţia pe Dunăre atunci când nivelurile apei sunt scăzute.
Nazi warship in Serbia exposed as the Danube gets lower and lower….https://t.co/AT36nFlJv4 pic.twitter.com/ydhUqhUub6
— Guy Walters 🇺🇦 🇻🇪 🇮🇷🇧🇾 (@guywalters) August 3, 2026
Uniunea Europeană finanţează un program de eliminare treptată a acestor epave, dar operaţiunea este îngreunată de poziţionarea lor dificilă.A
Între timp, în România, autoritățile au fost nevoite să înceapă construirea unui dig temporar pentru a devia apa din râul afectat de secetă către singurul reactor nuclear funcțional al țării.
Iar în Ungaria vecină, nivelul apei de la centrala nucleară de la Paks a scăzut la doar câțiva milimetri de a forța o oprire completă, a declarat prim-ministrul țării, Peter Magyar.
Atât centrala nucleară de la Paks, cât și cea de la Cernavodă din România utilizează apa din Dunăre pentru răcire, dar, pe fondul scăderii nivelului apei, Budapesta și Bucureștiul și-au mărit importurile de energie electrică, îndemnând în același timp populația și companiile să-și reducă consumul.
Seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat
Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investiţiile în capacităţile de producţie, transport şi stocare a energiei electrice, iar în context seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat, susţine analistul Bogdan Maioreanu, într-un comentariu de specialitate, publicat marţi și citat de Agerpres.
„Starea actuală de alertă energetică din România, declanşată de debite scăzute record ale Dunării, reprezintă o criză pe termen scurt, dar are potenţialul de a se repeta în anii următori. Guvernul a solicitat marilor consumatori de energie electrică să-şi reducă consumul în orele de vârf. Armata pune în aplicare măsuri de urgenţă, inclusiv dinamitarea unei stânci şi scufundarea unor barje pentru a devia apă suplimentară din Dunăre către reactoarele de la Cernavodă, într-o încercare disperată de a menţine în funcţiune cel puţin unul dintre acestea. Criza actuală evidenţiază necesitatea investiţiilor care să prevină astfel de penurii energetice, pe un continent tot mai cald şi mai ales într-o ţară în care aproape jumătate din producţia de energie electrică depinde într-un fel sau altul de apă (…) Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investiţiile în capacităţile de producţie, transport şi stocare a energiei electrice. Autoritatea de reglementare română, ANRE estimează că ţara are nevoie de investiţii de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producţie, reţele, stocare şi interconexiuni transfrontaliere. Proiectele-cheie, de la zăcământul de gaze Neptun Deep, la noi unităţi nucleare, centrale pe gaz şi până la proiectele hidroenergetice amânate, trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative şi procedurale”, susţine consultantul eToro.
Potrivit specialistului, Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Astfel, raportul „Starea climei în Europa 2025” al programului Copernicus a constatat că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce aproximativ 70% dintre râuri au avut debite sub medie, iar anumite zone din Europa Centrală au trecut prin unul dintre cei mai secetoşi zece ani din istoria înregistrărilor, umiditatea solului atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 33 de ani.
În cazul României, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, până la sfârşitul lunii iulie 2026, cu aproape trei ori sub media sezonieră, ceea ce a forţat Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat alertă la nivel naţional pentru luna august, avertizând că ţara ar putea pierde până la 20% din producţia de energie electrică şi a solicitat Ucrainei sprijin energetic de urgenţă. Centrala nucleară Paks din Ungaria operează la capacitate redusă şi se confruntă cu un risc similar de oprire, ceea ce confirmă faptul că este vorba de o problemă regională, nu de una izolată. Centralele hidroelectrice gigant de la Porţile de Fier, care deservesc România şi Serbia, funcţionează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării”, aminteşte Maioreanu.
Conform documentului de politică al Forumului ASPEN-GMF Bucureşti 2025, modificările legislative frecvente şi intervenţiile imprevizibile au afectat încrederea investitorilor. În context, el aminteşte că principala lege a României privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în trei ani.
Editor : M.C
About the Author
