La scurt timp după ce președintele Trump a anunțat săptămâna trecută un nou plan pentru a aduce pace și securitate în Gaza, enclava palestiniană a înregistrat, dimpotrivă, o intensificare a bombardamentelor israeliene mortale, care amenință să submineze speranțele pentru un progres mult așteptat, scrie The New York Times într-o analiză.
Duminică, atacurile israeliene au ucis 18 persoane, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, aceasta fiind una dintre cele mai sângeroase zile de acolo de când a intrat în vigoare, în octombrie, un armistițiu instabil. Datele Ministerului Sănătății din Gaza referitoare la conflict nu fac distincție între civili și combatanți.
Atacurile israeliene din ziua precedentă au ucis cel puțin două persoane și au avariat depozite de provizii medicale, au declarat oficialii palestinieni. Iar luni, armata israeliană a lovit o mașină pe un drum de lângă plajă, ucigând două persoane, potrivit oficialilor din Gaza. Nu au mai fost raportate noi atacuri israeliene în Gaza de luni seara.
Având în vedere că multe dintre detaliile planului rămân încă neclare, inclusiv calendarul de dezarmare a Hamasului, care constituie elementul central al acestuia, planul în 15 puncte publicat de Consiliul pentru Pace al lui Trump — care prevede, de asemenea, retragerea israeliană și o nouă administrație în Gaza — riscă să fie anulat înainte ca detaliile să fie stabilite.
Luni, un purtător de cuvânt al biroului prim-ministrului israelian, Doron Spielman, a respins termenii acordului, pe care Israelul nu îl semnase. „Versiunea care a fost făcută publică nu reflectă pozițiile Israelului”, a declarat el într-un comunicat. El a adăugat: „Israelul și-a transmis comentariile și îngrijorările cu privire la cadrul propus omologilor noștri americani”. El a precizat că îngrijorările se concentrau asupra chestiunii dezarmării Hamas.
Nickolay E. Mladenov, un diplomat bulgar cu experiență, care ocupă funcția de înalt reprezentant al Consiliului pentru Pace pentru Gaza, a adresat critici rare la adresa Israelului cu privire la atacurile sale.
„Două zile de atacuri în toată Gaza au ucis civili și au distrus proviziile medicale de care depind oamenii”, a declarat el într-un comunicat publicat duminică pe rețelele sociale. El a precizat că atacurile au avut loc după „eforturi intense” depuse de mediatori pentru a ajunge la un acord și că el și echipa sa „lucrează non-stop cu părțile implicate, mediatorii și partenerii regionali pentru a dezamorsa conflictul”.
Într-o declarație comună emisă luni, cele trei țări care au jucat rolul de mediatori — Qatar, Egipt și Turcia — au condamnat ceea ce au descris drept „încălcările continue ale Israelului” în Gaza.
Hamas a declarat într-un comunicat că „familii întregi” au fost decimate duminică și a acuzat Israelul de „o escaladare deliberată” menită să blocheze planul.
Armata israeliană a afirmat că atacurile sale din ultimele zile au vizat luptătorii Hamas și infrastructura de armament. De asemenea, a precizat că a luat măsuri pentru a reduce la minimum pagubele aduse civililor.
De la încetarea focului din octombrie, Israelul și-a intensificat constant atacurile în Fâșia Gaza. În iulie, armata a efectuat atacuri aproape zilnice și a identificat cel puțin 50 de militanți pe care a afirmat că i-a eliminat, inclusiv ceea ce a descris ca fiind membri ai Hamas care au participat la atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, în urma căruia au murit aproximativ 1.200 de persoane. Acel atac a declanșat războiul din Gaza, care a lăsat în urmă peste 70.000 de morți, potrivit oficialilor, și o mare parte a enclavei în ruine.
Marți, în orașul Gaza a avut loc o înmormântare în masă pentru 112 persoane ale căror cadavre fuseseră recuperate din dărâmături în ultimele săptămâni, potrivit lui Mahmoud Bassal, purtător de cuvânt al apărării civile, care funcționează sub egida Ministerului de Interne condus de Hamas.
Michael Milshtein, un analist israelian și fost ofițer al serviciilor de informații militare israeliene specializat în afaceri palestiniene, a afirmat că nu este „o coincidență” faptul că Israelul și-a intensificat recent ritmul atacurilor.
Israelul fie demonstra că nu îi pasă de acord, a spus el, „fie exista teama că s-ar putea ajunge la un moment în care Statele Unite să îi ceară Israelului să se oprească”, iar armata lovea cât încă mai putea.
Duminică seara, Mohammed Dahlan, un influent exilat palestinian și om de încredere al președintelui Emiratelor Arabe Unite, a scris pe rețelele sociale că Jared Kushner, ginerele și consilierul lui Trump, a dat asigurări că a ajuns la un acord cu Israelul privind încetarea atacurilor. Însă, la scurt timp după aceea, el a editat postarea, ștergând referirea la un acord, și a spus că Jared Kushner a transmis că „colaborează cu partea israeliană pentru a opri atacurile asupra Gazei”.
Negociatorii din cadrul Consiliului pentru Pace au descris noul acord cu Hamas, anunțat de Trump săptămâna trecută, ca o „foaie de parcurs” menită să consolideze fragilul armistițiu, să dezarmeze Hamas, să asigure retragerea completă a Israelului din Gaza și să permită revenirea la normalitate pentru populație, precum și începerea reconstrucției.
Au apărut însă imediat întrebări esențiale cu privire la respectarea acordului de către Hamas și Israel. Conform textului, părților li s-au acordat două săptămâni pentru a stabili un calendar, pe care un comitet internațional de verificare l-ar putea prelungi.
Au apărut deja diferențe marcante cu privire la ordinea etapelor, printre alte aspecte. Acordul cu Hamas stipulează că Israelul trebuie să-și îndeplinească inițial obligațiile asumate în cadrul acordului de încetare a focului din octombrie, care prevedea suspendarea imediată a atacurilor israeliene.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu promisese victoria totală asupra Hamas, precum și desființarea acesteia. El a declarat marți pe rețelele sociale că Israelul nu se va retrage din pozițiile actuale din Gaza înainte ca Hamas să se dezarmeze complet.
Hamas, la rândul său, a promovat de multă vreme lupta armată împotriva Israelului ca element central al ideologiei sale. Armele grupării l-au ajutat până acum să-și mențină puterea în Gaza, deși Hamas a declarat că este dispus să predea administrarea teritoriului unui comitet de tehnocrați palestinieni care să lucreze sub supravegherea Consiliului pentru Pace.
Analiștii palestinieni au afirmat că atacurile aeriene continue ale Israelului asupra Gazei au întărit argumentul oficialilor Hamas potrivit căruia Israelul își va continua campania militară chiar dacă gruparea ar fi de acord să se dezarmeze.
„Ei spun: «Uite, v-am spus eu»”, a declarat Akram Atallah, un editorialist palestinian originar din Gaza și stabilit la Londra. „Ei simt că Israelul le dă dreptate.”
Hamas afirmă acum că a acceptat să renunțe la „armele grele”, parțial cu condiția ca Israelul să se angajeze să înceteze atacurile și să se retragă. Gruparea s-a trezit cu puțini aliați regionali, iar majoritatea liderilor săi de rang înalt din Gaza au fost uciși.
Într-o postare pe Instagram de marți, Netanyahu a declarat: „Nu ne vom retrage de pe liniile actuale până când Hamas nu va fi complet dezarmat.”
Spielman, purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, a declarat că, în ultimele opt luni, potrivit serviciilor de informații israeliene, „Hamas a folosit încetarea focului pentru a se reînarma, a recruta mii de teroriști suplimentari, a-și reconstrui infrastructura militară și a se pregăti pentru noi masacre de tipul celor din 7 octombrie.”
Planul în 15 puncte a lăsat vagi anumite aspecte legate de dezarmare. Acesta prevede o „modalitate treptată, secvențială și limitată în timp” pentru scoaterea din uz și depozitarea armelor grele, calendarul urmând să fie stabilit ulterior.
Acordul precizează însă că, la „sfârșitul procesului”, numai Comitetul Național pentru Administrarea Gazei – grupul de tehnocrați palestinieni care speră să preia guvernarea sub administrarea Consiliului pentru Pace – va „deține, controla sau depozita arme în Gaza”.
Nicio armă nu va fi predată Israelului sau unor părți non-palestiniene.
Consiliul Păcii a încercat să minimizeze diferențele. După ce Mladenov și alți membri ai consiliului s-au întâlnit luni cu Netanyahu, consiliul a declarat într-o postare pe rețelele sociale că acesta și Israelul „împărtășesc o înțelegere comună a obiectivelor finale”.
„Obiectivul este clar și nu se pune problema: dezafectarea completă a armelor din Fâșie și trecerea de la guvernarea prin forța armelor la o guvernare civilă”, se arată în declarația consiliului. Acesta a adăugat: „Atingerea acestui obiectiv va fi un proces”.
În Gaza, locuitorii și-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că Israelul și Hamas vor pune în aplicare acordul, alimentând temerile că populația ar putea rămâne într-o situație de incertitudine pe termen nelimitat.
„Ne temem că nimic nu se va schimba”, a spus Saed Abu Aita, în vârstă de 46 de ani, originar din Jabaliya, în nordul Gazei. Cele două fiice ale sale au fost ucise într-un atac israelian la începutul războiului, a spus el, iar el și familia sa supraviețuitoare rămân strămutați într-un cort din centrul Gazei.
În ultimii doi ani, a spus Abu Aita, a încercat să obțină permisiunea de a părăsi Gaza și de a se reuni cu fratele său în Franța. Ultimul acord nu a contribuit deloc la convingerea lui de a rămâne acolo.
„Nu suntem deloc liniștiți în privința situației”, a spus el.
Editor : B.E.
About the Author
