Banca Națională a României (BNR) a decis luni, 10 august, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în contextul în care inflația anuală a coborât în iunie la 10,42%. Banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea, însă a avertizat că evoluția prețurilor la energie și alimente, seceta severă și conflictul din Orientul Mijlociu continuă să genereze riscuri.
Consiliul de administrație al BNR a păstrat neschimbate și celelalte dobânzi: rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) a rămas la 7,50% pe an, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a menținut nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Decizia a fost luată după ce rata anuală a inflației a coborât la 10,42% în iunie, de la 10,85% în mai. Potrivit BNR, scăderea s-a datorat aproape integral ieftinirii legumelor și fructelor și combustibililor, pe fondul unei oferte locale mai mari și al corecției cotației petrolului. Efectul a fost însă parțial contrabalansat de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice.
Privită pe întreg trimestrul al doilea, evoluția a fost însă diferită: inflația anuală a crescut de la 9,87% în martie la 10,42% în iunie. BNR indică drept cauze evoluțiile de pe segmentele energie, combustibili și prețuri administrate, precum și majorarea considerabilă a chiriilor pentru locuințele de stat.
Inflația CORE2 ajustat, indicator care urmărește evoluția prețurilor după eliminarea unor componente cu volatilitate ridicată, și-a întrerupt tendința lent descendentă de la începutul anului și a ajuns la 8,3% în iunie, de la 8,2% în martie. BNR pune evoluția inclusiv pe seama efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor, creșterii cursului leu/euro, prețurilor unor importuri și nivelului ridicat al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
BNR se așteaptă la o scădere substanțială a inflației
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat luni noul Raport asupra inflației, ediția august 2026. Prognoza indică o corecție descendentă importantă a inflației în trimestrul al treilea, odată cu dispariția din calculul anual a efectelor directe provocate anterior de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor.
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”, arată BNR.
După o evoluție ușor fluctuantă în ultimul trimestru al acestui an, banca centrală se așteaptă ca inflația să înceapă să scadă gradual. Conform actualei prognoze, rata anuală ar urma să reintre la sfârșitul anului 2027 în intervalul țintei BNR.
Procesul ar urma să fie susținut și de slăbirea cererii din economie. BNR estimează că deficitul de cerere agregată se va adânci în perioada următoare mai mult decât anticipase anterior, în contextul corecției bugetare și al crizei energetice globale, urmând să se restrângă treptat ulterior.
Economia a stagnat la începutul anului. BNR vede o ușoară redresare
Datele analizate de banca centrală au reconfirmat stagnarea economiei în primul trimestru din 2026, după contracția de 1,9% din ultimele trei luni ale anului trecut. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în primul trimestru.
Evoluția a venit pe fondul accentuării ușoare a contracției consumului gospodăriilor și, mai ales, al contribuției negative mai mari a variației stocurilor. În același timp, formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, exclusiv pe seama declinului din sectorul public.
Cele mai recente date analizate de BNR indică însă o ușoară redresare a activității economice în trimestrele II și III din 2026.
Semnalele din economie rămân mixte. Vânzările cu amănuntul și-au temperat ușor declinul anual în trimestrul al doilea, iar vânzările auto-moto și-au accelerat creșterea în aprilie și mai. Volumul lucrărilor de construcții a înregistrat un salt important, în timp ce producția industrială și-a accentuat semnificativ contracția față de aceeași perioadă a anului trecut.
Creditarea populației și companiilor și-a accelerat creșterea
BNR semnalează și o accelerare vizibilă a creditării sectorului privat. Ritmul anual de creștere a creditelor a ajuns la 8,4% în iunie, față de 7,7% în mai.
Componenta în lei a revenit pe creștere după cinci trimestre consecutive de încetinire, în timp ce creditarea în valută a continuat să avanseze într-un ritm relativ alert. Ponderea împrumuturilor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat a coborât marginal, de la 66,9% în mai la 66,8% în iunie.
Pe piața muncii, scăderea numărului de salariați a încetinit în aprilie și mai, iar rata șomajului BIM a coborât ușor în trimestrul al doilea, după ce media din primele trei luni ale anului ajunsese la 6,4%.
Sondajele din iulie au indicat și o revenire a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt, după două trimestre de scăderi consistente. În același timp, deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus până la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, în principal pe fondul evoluțiilor din industrie și servicii.
Energia, seceta și conflictul din Orientul Mijlociu, printre principalele riscuri
Deși anticipează o scădere a inflației, BNR a avertizat că perspectivele rămân marcate de un grad ridicat de incertitudine. Printre principalele riscuri se numără evoluția prețurilor energiei electrice și alimentelor, în contextul secetei severe din acest an, precum și traiectoria prețului petrolului.
Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta, potrivit băncii centrale, puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, activitatea și profiturile companiilor, dar și costurile de finanțare, prin modificarea percepției de risc asupra regiunii.
BNR a semnalat și incertitudinile asociate măsurilor care ar putea fi adoptate în perioada următoare pentru continuarea consolidării bugetare după acest an, în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.
În acest context, banca centrală consideră esențială absorbția fondurilor europene, în special a banilor din PNRR, pentru a compensa parțial efectele negative asupra economiei provocate de consolidarea bugetară și de conflictul din Orientul Mijlociu și pentru finanțarea reformelor structurale și a tranziției energetice.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile”, a transmis banca centrală.
Noul Raport asupra inflației va fi prezentat public joi, 13 august, de la ora 11:00, iar minuta ședinței de politică monetară va fi publicată pe 21 august, la ora 15:00. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 octombrie 2026.
Editor : A.D.
About the Author
