România ar trebui să solicite de urgență convocarea unei reuniuni extraordinare a miniștrilor Energiei din Uniunea Europeană, în contextul crizei energetice provocate de seceta prelungită și al posibilei opriri a Unității 2 de la Cernavodă, susține vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu. Acesta spune că România ar trebui să ceară, între altele, identificarea unor surse alternative de energie, flexibilizarea fondurilor europene și posibile derogări temporare de la anumite prevederi europene în domeniul energiei și decarbonizării.
„Situaţia energetică prin care trecem nu mai poate fi tratată doar la nivel naţional. Avem nevoie de coordonare şi solidaritate europeană şi de soluţii concrete pentru protejarea cetăţenilor şi a economiei. În situaţii excepţionale, Uniunea Europeană a demonstrat că poate reacţiona rapid. Chiar zilele trecute, în contextul crizei de la Ceuta, miniştrii de interne din statele membre au fost reuniţi în regim de urgenţă pentru a analiza situaţia, instrumentele disponibile şi formele de sprijin şi coordonare necesare”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
Vicepreședintele Parlamentului European susține că un mecanism similar ar trebui folosit acum în domeniul energiei. El a amintit că a cerut recent Comisiei Europene activarea mecanismelor prevăzute de Regulamentul UE 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, iar ulterior Guvernul României a transmis o alertă timpurie Comisiei Europene.
„La scurt timp după aceea, Guvernul României a preluat iniţiativa şi a transmis, la rândul său, o alertă timpurie Comisiei Europene. Este o confirmare că demersul european pe care l-am propus era necesar”, a mai scris Negrescu.
Ce ar trebui să ceară România la nivel european
În opinia europarlamentarului, următorul pas ar trebui să fie convocarea miniștrilor Energiei din statele membre, astfel încât România să poată discuta direct cu acestea și cu Comisia Europeană măsurile necesare în actuala criză.
„O reuniune extraordinară a miniştrilor energiei din UE ar trebui să permită României să discute direct cu celelalte state membre şi cu Comisia Europeană despre identificarea rapidă a unor surse alternative de energie şi a unor capacităţi suplimentare de stocare pentru situaţii de urgenţă, flexibilizarea utilizării fondurilor europene existente, astfel încât acestea să poată fi direcţionate rapid către măsuri de securitate energetică, posibilitatea unor derogări şi flexibilităţi temporare de la anumite prevederi ale legislaţiei europene în domeniul energiei şi decarbonizării, strict pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, măsuri compensatorii din fonduri europene pentru industriile şi companiile afectate de actuala situaţie energetică şi o mai bună coordonare europeană pentru mobilizarea capacităţilor energetice disponibile, transfer de expertiză şi evitarea unor dezechilibre majore în regiune. Avem instrumente europene. Avem precedente de coordonare rapidă în situaţii excepţionale. Trebuie să le folosim acum. Guvernul României trebuie să pregătească o astfel de reuniune cu un mandat clar pentru protejarea cetăţenilor, a companiilor şi a securităţii energetice a ţării”, a explicat acesta.
Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi oprită
Solicitarea vine în contextul în care Nuclearelectrica a anunțat marți că există posibilitatea opririi controlate a Unității 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă în dimineața zilei de 13 august, pe fondul scăderii nivelului Dunării.
Ministerul Energiei a anunțat ulterior că la Cernavodă au început procedurile tehnice premergătoare unei opriri controlate. Acestea sunt proceduri preventive și nu indică existența unui incident la centrală. În cazul în care prognoza privind debitul Dunării rămâne nefavorabilă, oprirea este așteptată în cursul acestei săptămâni.
Nuclearelectrica a informat, de asemenea, că în 10 august au fost emise de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța mai multe avize privind existența cazului de forță majoră, aplicabile contractelor de livrare a energiei electrice. Compania urmează să transmită partenerilor contractuali o estimare privind perioada în care nu își va putea îndeplini obligațiile.
Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a declarat marți la Digi24 că nivelul Dunării la Cernavodă a ajuns la pragul critic de minus 230 de centimetri și că, potrivit datelor disponibile, oprirea centralei nu mai poate fi evitată.
Debitul Dunării la intrarea în România a coborât la aproximativ 1.370 de metri cubi pe secundă, un minim istoric, iar prognozele nu indică precipitații în bazinul Dunării în următoarele cinci zile.
„La debitele prognozate, nu cred că se mai poate face ceva, iar oprirea centralei de la Cernavodă este inevitabilă”, a avertizat Rîndașu.
Editor : A.D.
About the Author
