Organizații pentru apărarea drepturilor omului au sesizat marți justiția americană pentru a contesta sancțiunile impuse de președintele Donald Trump Curții Penale Internaționale (CPI). Organizațiile susțin că măsurile afectează capacitatea victimelor crimelor de război de a obține dreptate.
Într-o plângere depusă la New York, patru organizații, între care Human Rights Watch, au susținut că sancțiunile trebuie anulate, deoarece încalcă, printre altele, dreptul la libertatea de exprimare garantat de Primul Amendament al Constituției Statelor Unite, relatează AFP preluată de Agerpres.
„Acesta este un abuz de putere ilegal care constituie un atac frontal împotriva statului de drept, independenței judecătorilor, procurorilor și avocaților, principiilor fundamentale ale ordinii juridice internaționale, precum și a principiului unui acces egal la justiție”, se arată în plângere.
Restricțiile „compromit grav capacitatea de urmărire în justiție a autorilor genocidurilor, crimelor de război și crimelor împotriva umanității”, se mai arată în documentul de 101 pagini.
Sancțiuni împotriva magistraților CPI
Statele Unite, care nu au aderat la tratatul internațional prin care a fost instituită CPI, au impus sancțiuni mai multor magistrați ai Curții.
Măsurile le interzic judecătorilor sancționați să intre pe teritoriul SUA și blochează orice tranzacție imobiliară sau financiară pe care aceștia ar încerca să o realizeze în Statele Unite.
Sancțiunile reprezintă în principal un răspuns la anchetele desfășurate de CPI împotriva Israelului, aliat al Statelor Unite. În 2024, Curtea a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al Apărării Yoav Gallant.
Organizațiile spun că se tem de sancțiuni
Plângerea depusă marți susține că măsurile adoptate de administrația Trump au provocat un „prejudiciu profund și ireparabil”.
Cele patru organizații care au inițiat acțiunea în justiție – Human Rights Watch, American Friends Service Committee, Center for Constitutional Rights și Open Society Institute – afirmă că au fost nevoite să își limiteze interacțiunile cu CPI de teama expunerii la sancțiuni.
Acțiunea îi vizează, pe lângă președintele Donald Trump, și pe secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și secretarul Justiției, Todd Blanche.
CPI, înființată în 2002
Creată în 2002, Curtea Penală Internațională urmărește persoane acuzate de comiterea unora dintre cele mai grave atrocități, precum crime de război, crime împotriva umanității și genocid.
Opoziția Washingtonului față de CPI nu este specifică administrației Trump. Și administrații americane democrate anterioare au criticat activitatea Curții.
Luna trecută, Washingtonul a lansat o ofensivă diplomatică majoră împotriva CPI, acuzând-o că „amenință” cetățenii americani și cerând partenerilor săi să se retragă din organizație.
Trei judecători ai CPI sancționați de administrația Trump au depus, în iunie, o plângere împotriva președintelui american și a mai multor oficiali de rang înalt din administrația sa. Aceștia susțin că măsurile adoptate împotriva lor sunt ilegale.
Editor : Ana Petrescu
About the Author
