Criza energetică ar putea crește facturile românilor la electricitate. Consumul depășește cu mult producția internă la orele serii, iar furnizorii sunt obligați să cumpere energie scumpă din afara țării. În prezent, românii sunt protejați de contractele semnate cu furnizorii, însă la toamnă, odată cu reînnoirea contractelor pentru energia electrică, tarifele cu care vor ieși furnizorii în piață ar putea fi mai mari. „Un oarecare impact se va vedea”, a spus la Digi24 secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, dar acesta nu va fi semnificativ dacă centrala de la Cernavodă va putea fi repornită în 10 zile.
„Există soluții și în acest moment situația este stabilă. Într-adevăr, închiderea ambelor reactoare nucleare datorită debitului scăzut al Dunării și nivelului scăzut de apă în zona Cernavodă, imposibilitatea de a răci, de a funcționa în siguranță pompele ne creează un stres în sistem. Dar în mod evident, cel puțin pentru perioada imediat următoare, în timpul zilei avem producție de fotovoltaic. Oricum, știți că produceam ziua mai mult decât era cerere. O parte era exportată această electricitate din fotovoltaic către țările din jur și mai ales către Bulgaria, la prețuri destul de mici. Sunt câteva zile în care energia eoliană va compensa o parte din pierderea pe care am suferit-o odată cu închiderea și a reactorului 2 ieri și sigur, există suficiente resurse din import”, a spus Bușoi.
„Ne îngrijorează, evident, prețurile la care importăm electricitate. Pentru moment, nu am văzut creșteri mai mari decât cele așteptate”, a adăugat el.
Pentru că în aceste zile a bătut vântul puternic, România a produs din energie eoliană aproape la fel de multă energie cât un reactor de la Cernavodă.
Întrebat ce se poate întâmpla într-un scenariu pesimist, cu caniculă, consum mare de energie și producție hidro scăzută, Bușoi a spus: „Avem grupul 4 de la Rovinari, aproape 300 de megawați, rezerve de cărbune conform normativului pentru grupul aflat în rezervă la Complexul Energetic Oltenia, mai putem compensa până la 300 de megawați în plus față de ceea ce se întâmplă în orele de vârf la Hidroelectrica. Dar și aici, evident, nu putem face acest lucru pe termen foarte îndelungat, să zicem, săptămâni la rând, pentru că avem nevoie de apa de rezervă din lacuri pentru perioada iernii și nu avem nicio garanție că vor fi suficiente precipitații în toamnă pentru a reface aceste rezerve”.
„Iarăși, dacă ne uităm la partea de securitate energetică, de acces la electricitate, în acest moment, toate evaluările Comisiei Europene, ale ENTSO-E, care este rețeaua de transport de electricitate și operatori de electricitate din UE, toți ne-au asigurat că în acest moment există disponibilități în regiune”, a adăugat el.
Bușoi a spus că, nici în cazul celui mai grav scenariu, autoritățile ar putea limita consumul marilor consumatori industriali în orele de seară. El a exclus ferm posibilitatea deconectării consumatorilor casnici.
„Nu există un astfel de scenariu pentru populație, este exclus. Avem suficientă electricitate din gaz și cărbune”, a subliniat el.
În prima zi în care România a funcționat fără energie nucleară, aproape o treime din consum a fost asigurat din import. Întrebat cât timp va mai putea fi făcut acest lucru, secretarul de stat a spus: „În principiu, putem funcționa oricât, pentru că resurse există în regiune, cât timp nu avem probleme cu centrala Kozlodui (din Bulgaria, n.r.) și mai ales în condițiile în care și centrala nucleară de la Paks (Ungaria) începe încet, încep să se redeschidă. Sigur că un debit al Dunării acolo s-ar translata mai bine de o săptămână către un debit crescut și în zona României și apoi la Cernavodă. Dar cât timp lucrurile sunt stabile în regiune, în principiu, putem funcționa o perioadă îndelungată de timp.”
Importurile pot presupune însă costuri mai mari.
„Dacă securitatea aprovizionării este asigurată și nu avem emoții, problemele pe care le punem sunt legate de costuri. Față de prețul pe care îl avea Nuclearelectrica în contractele bilaterale cu furnizorii, cei mai mulți, apoi mai departe către populație. sigur, o parte către firme, unele contracte direct cu câțiva mari consumatori industriali – evident, ele sunt confidențiale, dar putem să estimăm o medie – importurile sunt cam de 2-2,5 ori mai scumpe. Dacă vorbim de o treime și dacă vorbim doar de 3-4 ore pe zi, dacă lucrurile acestea se întâmplă o săptămână-două, evident, se va simți la un moment dat în costuri, dar ele pot fi absorbite de situația generală. Probabil că vor mai reduce profiturile.”
Întrebat dacă această criză energetică în facturile românilor, secretarul de stat a spus: „Dacă reușim să deschidem în 10 zile centrala nucleară de la Cernavodă și nu sunt alte probleme – pentru că există încă prețul mare al gazului la nivel internațional, strâmtoarea Ormuz este încă închisă. Un oarecare impact se va vedea, dar nu va fi unul semnificativ dacă situația aceasta nu se va prelungi. Lucrurile acestea se vor vedea atunci când se refac viitoarele contracte și când există un calcul mediu al felului în care se cumpără și se vinde la nivel de furnizor. Deci, odată ce noile contracte vor intra, probabil din toamnă, în funcție de fiecare contract care va apărea.”
Editor : M.B.
About the Author
