Temerile apocaliptice ale liderilor din Marea Britanie și Franța legate de reunificarea Germaniei la finalul Războiului Rece s-au dovedit a fi nefondate, însă vechea „chestiune germană” a reapărut sub o altă formă odată cu noul ritm accelerat de reînarmare a țării, potrivit istoricului german Liana Fix din partea Consiliului pentru Relații Externe de la Washington. „Mitul pacifismului” și „dependența intelectuală” față de Statele Unite în definirea direcției sale strategice fac ca Germania să fie slab pregătită pentru revenirea sa în rândul marilor puteri militare ale lumii, se arată într-o analiză apărută în The Times.
În 1990, premierul britanic Margaret Thatcher i-a arătat președintelui francez Francois Mitterrand o hartă cu granițele Germaniei din 1937 ca să ilustreze riscul pe care ea credea că o Germanie reunificată l-ar putea reprezenta pentru Europa.
Mitterrand a fost de acord cu ea și a spus că o viitoare generație de germani „răi” ar putea pe viitor să cucerească „mai multe teritorii chiar și decât a făcut-o Adolf”.
În cartea sa, „Germania reînarmată: Întoarcerea războiului și sfârșitul iluziilor”, Fix prezintă mai multe scenarii care ar putea deveni realitate în viitorul apropiat și în care Germania ar provoca probleme grave pentru vecinii săi, mai ales dacă Statele Unite continuă să își retragă trupele din Europa și nu mai sunt interesate de securitatea continentului.
Printre posibilele scenarii se numără cedarea treptată în fața cerințelor Rusiei, ducând la o „sferă politică occidentală de facto neutralizată”, destrămarea proiectului european sau chiar amenințările de natură militară, dacă partidul de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), va ajunge la putere.
Cartea pornește de la ideile expuse de Fix într-un articol pentru revista Foreign Affairs, care a provocat reacții atât de puternice încât autoarea a fost chemată la discuții chiar de către cancelarul german Friedrich Merz, în timpul unei vizite recente în SUA.
„Nu se pune problema dacă Germania ar trebui să se reînarmeze, ci cum”
Unii oficiali de la Berlin zic că este o „exagerare a problemei”, a spus Fix. „Eu aș spune că dacă nu vorbești despre riscuri sau nu le identifici, asta nu le va face să dispară.”
„Nu se pune problema dacă Germania ar trebui să se reînarmeze – cu siguranță, ar trebui – ci cum ar trebui să se reînarmeze Germania”, a mai spus cercetătoarea de la Washington.
După 1990, Germania și-a redus forțele armate. Din 2022, însă, armata germană a început să se extindă din nou într-un ritm tot mai rapid. Până în 2029, cheltuielile anuale pentru apărare sunt de așteptat să depășească 150 de miliarde de dolari – o sumă mai mare decât bugetele pentru apărare ale Franței și Marii Britanii puse laolaltă.
Fix argumentează că Germania se confruntă cu un gol ideologic în jurul problemei legate de obiectivul pe care toată această putere militară ar trebui să îl îndeplinească într-o lume în care Statele Unite nu mai protejează Europa și nu îi mai oferă continentului o direcție geopolitică.
Istoricul german nu este primul cercetător care a ridicat această problemă. John Mearsheimer, teoretician american din domeniul relațiilor internaționale, a publicat în 1990 un eseu intitulat „Înapoi în viitor”, în care avertiza că Europa s-ar putea întoarce la starea de conflict de dinaintea anului 1945 din cauză că țările occidentale nu vor mai avea scopul comun din timpul Războiului Rece.
Până acum, scenariul de coșmar imaginat de Mearsheimer nu s-a adeverit, dar retragerea trupelor americane din Europa ar putea distruge unul dintre principalii stâlpi ai ordinii postbelice.
Europa de Est se va teme să nu devină o simplă „zonă de influență” într-un continent dominat de Germania și Rusia
AfD și alte mișcări politice naționaliste din țările vecine nu fac decât să accelereze acest proces.
Partidul german cere o reînarmare rapidă a țării și revenirea la serviciul militar obligatoriu, politicile sale axându-se mai mult pe apărarea teritoriului național și pe un profund scepticism față de alianța NATO.
AfD ar vrea refacerea imediată a relațiilor cu Rusia, iar unii dintre cei mai importanți politicieni din partid au vorbit chiar despre redobândirea unor teritorii din vestul Poloniei, care au făcut cândva parte din Germania, cu toate că aceste idei sunt considerate excentrice chiar și pentru populiștii de dreapta.
„Mulți se tem că AfD ar putea folosi puterea militară pentru a-și impune voința cu forța asupra vecinilor săi, în timp ce îi vor face pe plac Rusiei, așa cum se temea fostul prim-ministru britanic Margaret Thatcher că se va întâmpla în 1990”, a scris Fix.
În același timp, Europa de Est se va teme să nu devină „o zonă de influență într-o dublă hegemonie Germania-Rusia în Europa”, potrivit lui Fix.
Chiar dacă partidul AfD nu va ajunge la putere, Fix este îngrijorată de riscul ca Germania să nu reușească să își ancoreze politica de apărare în spiritul european.
Franța și alte țări vecine sunt nemulțumite de faptul că germanii tind să direcționeze fondurile pentru apărare doar înspre producătorii de arme din Germania și că sunt reticenți să ajute statele învecinate să strângă resursele necesare pentru propria lor înarmare.
„Ne-ați cerut să ne reînarmăm și acum ar trebui să ne punem cătușele de aur?”
Pentru a atenua îngrijorările celorlalți europeni, actualii lideri germani ar trebui să apeleze la așa-numita soluție a „cătușelor de aur”, la fel cum Helmut Kohl a făcut-o la începutul anilor ‘90 ca să câștige susținerea altor țări pentru reunificarea Germaniei, susține Fix.
„Cătușele de aur” reprezintă anumite restricții care promovează cooperarea cu statele vecine, precum acceptarea unei datorii europene comune pentru apărare și achiziționarea armamentului împreună cu alte țări.
Liderii germani nu mai țin seama la fel de mult de faptul că trebuie să limiteze hegemonia țării lor pentru a putea coopera cu celelalte țări europene, a mai spus Fix.
„Li s-a spus atât de mult timp că Germania nu face destul în domeniul apărării încât acum nu pot să conceapă faptul că trebuie să își constrângă statul”, a spus Fix. „Ne-ați cerut să ne reînarmăm și acum ar trebui să ne punem cătușele de aur?”
Cu toate că unii experți în politica externă au spus că Berlinul ar trebui să ia în considerare dezvoltarea propriului său arsenal nuclear, Fix crede că o Germanie înarmată nuclear ar însemna „sfârșitul Europei”.
Ar fi un pas imposibil de acceptat de Polonia și Franța, potrivit lui Fix.
Editor : Raul Nețoiu
About the Author
