Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” solicită partidelor politice să țină cont, în noua lege a salarizării unitare, de grilele convenite în 2024, după greva generală din 2023. Sindicaliștii avertizează că, în caz contrar, proiectul de lege ar trebui respins.
„Vă solicităm luarea în calcul a grilelor propuse de federațiile sindicale din învățământ în urma grevei generale din 2023, grile convenite cu reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Băncii Mondiale în anul 2024. În caz contrar, vă cerem imperativ să respingeți proiectul de lege”, au transmis cele trei organizații sindicale, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a FSLI.
Sindicatele contestă coeficienții propuși pentru Educație
Sindicaliștii susțin că proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu reflectă suficient importanța sistemului de educație și critică mai mulți indicatori utilizați pentru stabilirea salariilor.
„Coeficienții propuși pentru familia ocupațională învățământ, care reprezintă 27% din sistemul bugetar, reprezintă 21% din impactul bugetar calculat pentru implementarea Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prin PNRR 2026”, spune o scrisoare deschisă.
Sindicatele atrag atenția și asupra valorii salariului mediu brut utilizate în calculul salariului profesorului debutant.
„Venitul mediu brut pe economie luat în calcul pentru calculul salariului profesorului debutant este cel din 2023, adică 8.600 de lei, în condițiile în care ar fi trebuit să ne raportăm la salariul mediu brut pe economie actual, și anume 9.750 lei”, susțin reprezentanții angajaților din Educație.
Critici privind salarizarea din învățământul universitar
Federația Națională Sindicală „Alma Mater” contestă și coeficienții prevăzuți pentru angajații din învățământul universitar, în special diferența salarială acordată personalului care deține titlul științific de doctor.
„Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar asigură diferențierea cu un coeficient de numai 0,15 pentru personalul care deține titlul științific de doctor, având în vedere că OUG nr. 115/2023 ar urma să fie abrogată”, este precizat în scrisoarea deschisă.
Sindicaliștii consideră că actualele propuneri nu modifică semnificativ raporturile salariale din universități.
„Coeficienții propuși pentru sistemul de învățământ universitar nu sunt major diferiți de coeficienții ce s-ar obține dacă veniturile actuale ar fi cuantificate în coeficienți având referința propusă de 4.100 lei”, mai susțin aceștia.
Reprezentanții angajaților din Educație atrag atenția și asupra riscului de deprofesionalizare a sistemului de învățământ.
„Numărul profesorilor fără studii de specialitate a ajuns la alarmanta cifră de 6.300, de la mai puțin de 4.000 în anul școlar 2024-2025”, afirmă sindicaliștii.
Aceștia consideră că nivelul salarizării și condițiile din sistem contribuie la dificultățile de atragere și păstrare a personalului calificat.
România, printre statele europene cu cele mai mici alocări pentru Educație
Sindicaliștii invocă și date europene privind finanțarea sistemului de educație. Potrivit acestora, România alocă aproximativ 3% din PIB pentru Educație, în timp ce state precum Suedia, Finlanda și Belgia alocă procente mult mai mari.
„România se află la finalul clasamentului privind alocarea fondurilor pentru educație, cu 3% din PIB”, susțin cele trei federații sindicale.
În comparație, Suedia alocă 6,8% din PIB pentru Educație, Finlanda 6,3%, iar Belgia 6,2%, potrivit statisticilor invocate de sindicaliști.
Editor : Ana Petrescu
About the Author
