Un site care se încarcă foarte greu sau devine brusc inaccesibil poate fi ținta unui atac de tip DDoS, o metodă prin care infrastructura online este suprasolicitată cu un volum mare de trafic. Cererile provin simultan din numeroase surse și consumă resursele disponibile, împiedicând accesul utilizatorilor legitimi. În spatele operațiunii se pot afla calculatoare, telefoane, routere, camere de supraveghere și alte echipamente conectate la internet, compromise și controlate de atacatori fără știrea proprietarilor.
Riscurile din mediul digital evoluează odată cu tehnologia, iar înțelegerea lor îi ajută pe oameni să interpreteze corect problemele apărute în mediul online. Informarea corectă face diferența dintre o simplă defecțiune și un incident care necesită intervenția specialiștilor.
Ce înseamnă DDoS
DDoS este prescurtarea expresiei „Distributed Denial of Service”, tradusă prin „refuz distribuit al serviciului”. Scopul unui asemenea atac este blocarea sau încetinirea unei resurse online prin suprasolicitarea acesteia.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) explică faptul că atacul presupune generarea unui val de cereri de conexiune către adresa vizată. Atunci când numărul solicitărilor depășește capacitatea infrastructurii, serviciul nu mai poate funcționa în condiții normale.
Fenomenul poate fi comparat cu aglomerarea intrării într-o clădire. Dacă foarte multe persoane încearcă să pătrundă în același timp, cei care au un motiv legitim nu mai reușesc să intre. În mediul digital, cererile false ocupă resursele de care au nevoie vizitatorii reali.
Cum este lansat un atac DDoS
În numeroase cazuri, atacatorii folosesc o rețea de dispozitive compromise contectate la internet, cunoscute sub numele de botnet. Aceasta poate fi alcătuită din calculatoare, telefoane, routere, servere, camere de supraveghere și alte aparate conectate la internet.
Echipamentele pot fi infectate cu programe malițioase sau preluate prin exploatarea unor vulnerabilități. Parolele slabe, setările de securitate necorespunzătoare șilipsa actualizărilor facilitează compromiterea. Ulterior, atacatorul transmite o comandă către toate dispozitivele din rețea, care încep să trimită simultan solicitări către aceeași țintă. Proprietarii pot să nu observe că aparatele lor participă la atac.
Care este diferența dintre DoS și DDoS
Atacurile DoS și DDoS au același obiectiv: împiedicarea accesului la un serviciu online. Diferența constă în numărul surselor folosite. În cazul unui atac DoS, solicitările provin, în general, dintr-un singur sistem. Forma distribuită utilizează însă numeroase dispozitive aflate în rețele și zone diferite. Caracterul distribuit face atacul mai dificil de oprit. Blocarea unei singure adrese nu rezolvă problema, deoarece traficul continuă să fie transmis din alte surse.
Cum poate fi recunoscut un posibil atac
Un site care se încarcă foarte greu, afișează erori sau devine indisponibil poate fi ținta unui atac DDoS. Problemele pot afecta întreaga platformă sau numai anumite funcții, precum autentificarea, plasarea comenzilor ori efectuarea plăților.
Aceste semne nu confirmă însă automat existența unui incident de securitate. O defecțiune tehnică, o actualizare nereușită sau o creștere reală a numărului de vizitatori pot produce efecte asemănătoare. Cauza este stabilită de administratorii infrastructurii prin analizarea traficului. Aceștia verifică volumul solicitărilor, proveniența lor, paginile vizate și intervalele în care apar creșteri neobișnuite.
Un atac DDoS înseamnă că au fost furate date?
Scopul principal al unui atac DDoS este blocarea serviciului, nu accesarea bazelor de date. Prin urmare, indisponibilitatea unui site nu înseamnă automat că informațiile personale, parolele sau datele bancare au fost furate.
Totuși, organizația afectată trebuie să analizeze complet incidentul. Atacul poate fi folosit uneori pentru a distrage atenția echipei tehnice în timp ce sunt desfășurate alte activități malițioase. O breșă de date trebuie confirmată prin dovezi separate, precum accesări neautorizate, copierea informațiilor sau compromiterea conturilor. Simplul fapt că o platformă nu funcționează nu dovedește existența unui furt de date.
Ce efecte poate avea asupra unei organizații
Atacul poate bloca activitatea unei companii sau instituții și îi poate împiedica pe utilizatori să acceseze informații, să efectueze plăți, să plaseze comenzi ori să folosească servicii importante. Consecințele pot include pierderi financiare, costuri pentru restabilirea sistemelor și afectarea încrederii publicului. Impactul depinde de durata incidentului, de importanța serviciului și de capacitatea organizației de a continua activitatea prin mijloace alternative.
Protecția presupune monitorizarea permanentă a infrastructurii, folosirea unor soluții care identifică și filtrează traficul suspect, colaborarea cu furnizorii de internet și existența unui plan de răspuns. Măsurile trebuie pregătite înaintea unui incident, deoarece intervenția devine mai dificilă după suprasolicitarea sistemelor.
Cum pot fi protejate dispozitivele personale
Utilizatorii pot reduce riscul compromiterii propriilor echipamente prin instalarea actualizărilor de securitate, folosirea unei soluții antivirus, acolo unde dispozitivul permite acest lucru, și activarea unui firewall configurat corespunzător. Acesta din urmă controlează conexiunile și poate restricționa traficul neautorizat care intră sau iese din sistem.
- Activarea unui firewall înseamnă pornirea unui sistem de protecție care monitorizează conexiunile dintre dispozitiv și internet.
Protejarea conturilor prin parole puternice și diferite, înlocuirea datelor de autentificare stabilite din fabrică și limitarea accesului nejustificat la dispozitiv completează măsurile recomandate. Niciuna dintre aceste soluții nu oferă singură protecție totală, însă aplicarea lor împreună reduce posibilitatea ca un echipament să fie controlat de la distanță și integrat într-un botnet.
Unde poate fi raportat un incident în România
Incidentele de securitate cibernetică pot fi raportate Directoratului Național de Securitate Cibernetică prin Platforma Națională pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică. Un atac DDoS nu dovedește automat că un site a fost spart sau că datele utilizatorilor au fost furate. El arată că infrastructura a fost suprasolicitată în mod intenționat, iar limitarea efectelor depinde de rapiditatea identificării și de măsurile de protecție pregătite anterior.
Editor : C.S.
About the Author
