Canada a ales să înfrunte presiunile comerciale ale lui Donald Trump, iar decizia premierului Mark Carney ridică o întrebare dificilă pentru Uniunea Europeană: ar putea Bruxelles-ul să adopte aceeași strategie? UE dispune de o forță economică mult mai mare decât Canada și de instrumente pentru a riposta, însă dependența de SUA în domeniul securității și lipsa unui consens între cele 27 de state membre îi limitează drastic libertatea de acțiune, scrie Euronews.
Premierul canadian Mark Carney a transmis un mesaj tranșant administrației Trump și s-a retras din negocierile comerciale cu Statele Unite, refuzând condițiile pe care Ottawa le considera incompatibile cu suveranitatea Canadei.
Decizia ridică o întrebare importantă pentru Uniunea Europeană: ar putea Bruxelles-ul să facă la un moment dat același lucru și să respingă presiunile președintelui american?
Pentru Canada, răspunsul lui Carney a fost „ajunge”.
Premierul canadian a calificat condițiile propuse de Washington drept o „înțelegere proastă”, susținând că acestea ar fi afectat dreptul Canadei de a-și proteja limba franceză, garantat constituțional, precum și capacitatea țării de a încheia acorduri comerciale cu alte state.
„Ești în război când ești atacat, iar noi am fost atacați”, a declarat Carney, promițând să răspundă „dolar cu dolar” măsurilor impuse de Statele Unite.
Consecințele economice ar putea fi însă semnificative. Tarifele vamale ridicate afectează deja mărfuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, iar aproximativ 87.000 de locuri de muncă directe și indirecte sunt considerate vulnerabile, potrivit estimărilor inițiale.
Situația s-ar putea agrava. Donald Trump a anunțat o nouă rundă de tarife împotriva Canadei, alimentând riscul unui nou ciclu de represalii comerciale.
Ar putea UE să-i urmeze exemplul?
Situația Canadei a atras atenția la Bruxelles, unde Uniunea Europeană se confruntă de mai bine de un an cu presiunile administrației Trump.
Bruxelles-ul a încercat să respingă cererile Washingtonului privind reglementările europene în domeniul mediului, sustenabilității și sectorului digital, în timp ce încearcă să mențină acordul comercial încheiat anul trecut cu Statele Unite la Turnberry, în Scoția.
În iulie, Trump a amenințat UE cu un „preț foarte mare”, după ce Comisia Europeană a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru presupuse practici de auto-favorizare și tratament inechitabil al dezvoltatorilor de aplicații.
„Ne așteptăm ca o taxă substanțială să le fie aplicată cât mai curând posibil”, a declarat atunci președintele american.
În acest context, pe măsură ce Bruxelles-ul și Washingtonul continuă negocierile privind tarifele, inclusiv pentru oțel și aluminiu, întrebarea devine inevitabilă: ar putea UE să se retragă din înțelegerea cu Statele Unite?
UE are argumente pentru o confruntare
Unul dintre principalele motive pentru care UE ar putea fi tentată să urmeze exemplul Canadei este dorința de a-și proteja dreptul de a legifera și de a aplica propriile norme.
Pentru Bruxelles, capacitatea de a reglementa domenii precum mediul, clima și sectorul digital reprezintă o linie roșie.
Europenii consideră că au făcut deja concesii importante pentru a evita o confruntare cu Trump, inclusiv acceptarea unui tarif vamal de 15% pentru mărfurile europene. O eventuală modificare a legislației europene la presiunea Washingtonului ar fi percepută drept o capitulare.
Dimensiunea economică a UE reprezintă un alt avantaj. PIB-ul celor 27 de state membre se ridică la aproximativ 18,8 trilioane de euro, în timp ce economia Canadei are o valoare de aproximativ 2,32 trilioane de dolari, echivalentul a circa 1,99 trilioane de euro.
Schimburile comerciale dintre UE și SUA, care includ bunuri și servicii, au ajuns anul trecut la aproximativ 1,77 trilioane de euro, față de aproximativ 748 de miliarde de euro în cazul comerțului dintre Canada și SUA.
Mai important este însă gradul de dependență de piața americană. Canada exportă aproximativ 75% dintre mărfurile sale către Statele Unite. În cazul Uniunii Europene, ponderea este de aproximativ 21%.
Această diversificare oferă Bruxelles-ului, cel puțin teoretic, o marjă de manevră mai mare în cazul unui război comercial cu Washingtonul.
În timpul negocierilor care au precedat acordul de la Turnberry, Comisia Europeană a pregătit o listă cu produse americane în valoare de aproximativ 93 de miliarde de euro care ar putea fi vizate de represalii.
UE dispune și de Instrumentul anti-coerciție (ACI), care permite adoptarea unor contramăsuri ce depășesc tarifele vamale tradiționale. Printre acestea se numără restricționarea accesului companiilor străine la achiziții publice sau suspendarea parțială a protecției drepturilor de proprietate intelectuală.
„Dacă Washingtonul va aplica noi tarife ca răspuns la taxele digitale sau reglementările europene, acest lucru ar redeschide cu siguranță dosarul Turnberry și ar pune Europa într-o poziție similară cu cea a Canadei. Guvernele europene ar putea foarte bine să concluzioneze că nu există un acord stabil de menținut și că retragerea este cea mai bună mișcare tactică”, a declarat Tobias Gehrke, cercetător principal la Consiliul European pentru Relații Externe.
China complică și mai mult ecuația
O confruntare simultană cu Statele Unite și China este însă scenariul pe care multe capitale europene vor să îl evite.
Tensiunile comerciale dintre UE și China au crescut în ultimele luni, iar Bruxelles-ul încearcă să gestioneze ceea ce consideră o provocare tot mai importantă pentru securitatea economică europeană.
„În Europa se conturează tot mai mult opinia că China reprezintă provocarea mai sistemică în materie de securitate economică, iar puțini doresc să ducă războaie comerciale simultane atât cu Washingtonul, cât și cu Beijingul”, a spus Gehrke.
Potrivit acestuia, dacă administrația Trump ar intensifica presiunile asupra Europei exact în momentul în care Bruxelles-ul încearcă să gestioneze relația cu Beijingul, Washingtonul ar putea considera că UE are opțiuni limitate pentru o escaladare.
De ce UE nu poate face ușor ce a făcut Canada
Deși Uniunea Europeană are o forță economică mult mai mare decât Canada și dispune de instrumente de represalii, nu este deloc sigur că cele 27 de state membre ar putea ajunge la un acord pentru o confruntare deschisă cu Washingtonul.
De la anunțarea tarifelor americane, statele membre s-au aliniat în jurul Comisiei Europene, care negociază în numele UE.
Însă pozițiile sunt diferite. Franța, Spania și mai multe state nordice au cerut Bruxelles-ului să rămână ferm și să fie pregătit să riposteze. Germania, Italia și Irlanda au susținut, în schimb, necesitatea unui compromis pentru a evita o confruntare comercială de amploare.
Aceste interese divergente au redus marja de manevră a Comisiei Europene și au contribuit la un acord care nu a mulțumit pe deplin niciuna dintre părți.
UE nu are încă o strategie comună clară pentru relația cu Trump, iar Casa Albă a încercat să exploateze tocmai aceste diferențe dintre statele membre.
Faptul că Instrumentul anti-coerciție nu a fost activat până acum ilustrează dificultatea de a ajunge la un consens și de a accepta costurile economice ale unei confruntări cu Washingtonul.
În schimb, Mark Carney a reușit să obțină rapid sprijinul Canadei. După eșecul negocierilor, provinciile canadiene s-au aliniat în spatele premierului. Premierul provinciei Ontario, Doug Ford, al cărui sector manufacturier ar fi puternic afectat de conflict, și-a exprimat „sprijinul deplin pentru o reacție fermă – tarif pentru tarif, dolar pentru dolar”.
Un sondaj recent arată că 76% dintre canadieni consideră că Mark Carney a luat decizia corectă.
Pentru premierul canadian, confruntarea cu Trump are și o logică politică. Carney se bazează pe antipatia larg răspândită în Canada față de președintele american, care a sugerat în repetate rânduri transformarea Canadei în al 51-lea stat al SUA.
Ucraina, motivul pentru care Europa ezită
Există însă un factor care face situația Europei mult mai complicată decât cea a Canadei: Ucraina.
Bruxelles-ul a recunoscut că acordul comercial cu Statele Unite a fost motivat, cel puțin parțial, de dorința de a-l menține pe Trump implicat în eforturile de a pune capăt războiului declanșat de Rusia.
Poziția președintelui american față de conflict s-a schimbat însă radical, iar europenii știu că nu pot înlocui rapid anumite capabilități americane esențiale, precum serviciile de informații sau sistemele de apărare aeriană produse în SUA.
„Nu este vorba doar de comerț. Este vorba de securitate. Este vorba de Ucraina. Este vorba de instabilitatea geopolitică actuală”, declara comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic.
Canada este, la rândul său, un susținător ferm al Ucrainei, însă rolul său militar și strategic în conflict este incomparabil mai mic decât cel al Europei.
O retragere a UE din acordul cu Statele Unite i-ar putea oferi lui Trump un pretext pentru a reduce și mai mult implicarea americană în Ucraina.
„UE nu este un stat federal”
Un alt obstacol este chiar structura Uniunii Europene.
„Acordul de la Turnberry nu este un acord extraordinar. Nu este un acord echilibrat. Dar nu a implicat niciun compromis privind suveranitatea Uniunii Europene. Nu există niciun element care să compromită capacitatea Uniunii Europene de a reglementa în domeniul digital, al climei și așa mai departe”, a declarat Ignacio García Bercero, cercetător principal la Bruegel.
În același timp, el consideră că o ripostă este mai complicată pentru UE decât pentru Canada.
„Canada este un stat federal și poate impune contramăsuri fără a obține aprobarea provinciilor sale”, a explicat García Bercero. „UE nu este un stat federal, ceea ce înseamnă că măsurile de retorsiune necesită o majoritate calificată a statelor membre.”
Până acum, capitalele europene au demonstrat puțină disponibilitate pentru o confruntare comercială de amploare cu Washingtonul.
Astfel, deși Europa are puterea economică și instrumentele necesare pentru a răspunde presiunilor lui Trump, îi lipsește, cel puțin deocamdată, principalul avantaj de care a beneficiat Mark Carney: un consens politic intern suficient de puternic pentru a spune „ajunge”.
Editor : C.A.
About the Author
