Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a explicat, marţi seara, de ce l-a propus pe deputatul român Claudiu Năsui pentru funcţia de ministru al dezvoltării economice şi digitalizării în guvernul de la Chişinău şi a dezvăluit că în timpul vizitei sale de la Bucureşti, de la sfârşitul lunii trecute, l-a întrebat pe Ilie Bolojan despre candidatura politicianului USR, care a fost ministru şi în România.
„Răspunsul pe care l-am primit a fost satisfăcător pentru mine ca să mergem înainte cu această decizie”, a mărturisit Vasile Tofan relatând discuţia avută cu omologul român despre Claudiu Năsui.
Şeful Guvernului de la Chişinău a declarat într-o emisiune la Moldova 1 că viziunea sa şi a lui Claudiu Năsui coincid inclusiv în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare şi a taxelor.
„Provocările pe care le avem noi ţin foarte mult de un sector guvernamental destul de ponderat, unde trebuie să mai reducem costurile. Şi în asta crede domnul Năsui. Crede într-un stat mai mic, în cheltuieli bugetare mai mici, în taxe mai mici, companii de stat mai eficiente şi mai puţine. Ne-am gândit că din moment ce avem aceste provocări, trebuie să punem la cârmă un om care crede anume în aceste lucruri. A fost ministru al economiei în România, a fost parlamentar în România. Cred că ne va ajuta inclusiv să fortificăm relaţia noastră cu România. Cred că este o decizie foarte bună”, a declarat Vasile Tofan în emisiunea „Pe faţă” de la Moldova 1, relatează NewsMaker.md, citat de News.ro.
Şeful Guvernului de la Chişinău a comentat şi reacţiile apărute după anunţarea candidaturii lui Năsui, inclusiv întrebarea de ce nu a fost ales un cetăţean din Republica Moldova. Tofan a explicat că autorităţilor le este dificil să găsească persoane dispuse să ocupe funcţii importante în stat, inclusiv cele de ministru sau şef de agenţie. Potrivit premierului, la concursurile organizate pentru astfel de poziţii nu sunt depuse multe candidaturi.
„Ne vine foarte greu să găsim oameni, pentru că nu vor să lucreze la stat. Înainte la stat poate se fura tare mult sau veneau pentru alte scopuri, acum am încrederea că, în mare, oamenii care vin în poziţii importante la stat nu vin să fure, vin să lucreze. Trebuie să fim în primul rând interesaţi în succesul economic al Moldovei şi pe cei mai buni pe care îi găsim să îi aducem. Nu trebuie să fim excesiv de puritani în sensul că doar noi şi nimeni mai mult”, a explicat premierul Tofan.
Prim-ministrul Vasile Tofan a anunţat marţi că Eugeniu Osmochescu, actualul ministru al dezvoltării economice şi digitalizării va prelua funcţia de ministru al agriculturii şi industriei alimentare, iar în locul lui, la conducerea Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării este propus Claudiu Năsui.
În aceiaşi zi, preşedinta Maia Sandu a semnat un decret prin care i-a acordat lui Claudiu Năsui cetăţenia Republicii Moldova. Documentul a intrat în vigoare la data semnării.
În prima sa reacţie după anunţul premierului, Claudiu Năsui a declarat că se regăseşte în viziunea lui Vasile Tofan privind dezvoltarea economică a Republicii Moldova şi că îşi asumă „un nou efort reformator”.
Reacții la Chișinău la numirea lui Claudiu Năsui
Propunerea lui Claudiu Năsui, deputat USR în Parlamentul României, pentru funcţia de ministru al Dezvoltării Economice şi Digitalizării al Republicii Moldova a generat un val de reacţii în spaţiul public. În timp ce unii salută experienţa şi profilul său profesional, alţii pun sub semnul întrebării oportunitatea numirii şi viziunea economică pe care o promovează.
Agenţia rusă de stat TASS îl citează pe fostul preşedinte Igor Dodon, în prezent liderul Partidului Socialist din Moldova, care consideră drept o cedare a independenţei practica de a numi în funcţii înalte de stat funcţionari din România şi „din cadrul Fundaţiei George Soros (recunoscută în Federaţia Rusă ca organizaţie ostilă)”, scrie TASS. „Este o modalitate de a pregăti treptat societatea moldovenească şi instituţiile statului pentru scenariul anexării ţării noastre de către România. Am pierdut deja şirul numărului de cetăţeni români care ocupă funcţii înalte în ţara noastră. Printre aceştia se numără şi persoane din reţeaua lui Soros”, a subliniat Igor Dodon, calificând această decizie drept „trădare” faţă de cetăţenii Moldovei. „Se face Unirea pas cu pas, la «foc încet»”, a scris Dodon pe reţelele sociale.
„Sub PAS, devenim mai puţin suverani, mai puţin independenţi şi cu riscul de a pierde statalitatea”, a acuzat fostul preşedinte prorus.
Purtătoarea de cuvânt a Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Adriana Vlas, a respins, într-un comentariu pentru NewsMaker, acuzaţiile lansate de deputatul socialist, Igor Dodon. „Guvernarea PAS a consolidat independenţa ţării, prin asigurarea independenţei politice, economice şi energetice. Şi, cel mai important, a încadrat ţara într-un parcurs care îi va aduce modernizare, prosperitate şi stabilitate – aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Vlas.
Fostul premier Ion Sturza (în 1999, sub mandatul lui Petru Lucinschi) a apreciat pregătirea tehnică a lui Năsui, dar are rezerve în privinţa capacităţii sale de a-şi pune în practică ideile. „Claudiu Năsui este, poate, unicul politician doctrinar pe care îl are România. Eu aş spune chiar dogmatic. Ultralibertarian: zero taxe pe salariul minim, reducerea taxării muncii, protejarea proprietăţii private, concurenţă liberă, privatizări masive – inclusiv în zona socială şi a sănătăţii -, transparenţă bugetară, luptă cu corupţia reală şi imaginară. Sună frumos. Un fundamentalist al pieţei! Aţi vrut Milei? Poftim unul de la Bucureşti (…) Vorbim despre un politician inteligent, bine pregătit tehnic, disciplinat cu sine şi fidel propriilor idei. Bun la diagnostic şi… nicicum la implementare. Un auditor şi un critic fără experienţă serioasă de administrare şi implementare”, l-a caracterizat Ion Sturza.
Liderul Partidului Naţional Moldovenesc, Dragoş Galbur, a spus că numirea lui Claudiu Năsui este „un fel de clismă la mort”. „Nu va exista economie în Moldova atât timp cât nu va fi soluţionată problema transnistreană. (…) Problema nr.1 a Republicii Moldova ţine de securitate. Apoi urmează economia şi deşertul demografic, acestea fiind puternic interconectate. Orice guvernare trebuie să seteze priorităţile exact în această ordine. Poţi să fii tu cel mai bun premier din istorie şi să înoţi şi în strâmtoarea Ormuz, că nu va veni nimeni să-ţi investească într-o oţelărie sau o fabrică de cărămidă, sau în domeniul farmaceutic, sau în croitorii, atât timp cât cei din Transnistria oricând îţi fac dumping la preţuri şi te sugrumă din faşă”, a spus politicianul de opoziţie.
La rândul său, directoarea de program a Centrului de Politici şi Reforme, Vlada Ciobanu, a criticat lipsa unei dezbateri publice ample privind direcţia economică propusă de guvernare, în timp ce fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Alexandru Tănase a ridicat semne de întrebare cu privire la cunoaşterea de către Năsui a realităţilor economice şi administrative din Republica Moldova. „Urmăresc destul de atent viaţa publică din România şi, recunosc, a trebuit să caut informaţii pentru a înţelege mai bine despre cine este vorba. (…) Nu ştiu cât de bine cunoaşte noul ministru economia Republicii Moldova. Nu ştiu cât cunoaşte practicile administrative locale, care sunt sensibil diferite de cele de la Bucureşti. Nu ştiu cât ştie despre istoria problemelor economice, despre instituţii, despre oamenii care le conduc, despre reţelele de interese sau despre mecanismele informale ale acestei alte terra incognita, al cărei cetăţean a devenit în această dimineaţă. Probabil vom afla. Sper sincer ca noul ministru să aibă succes”, a afirmat Tănase.
Cofondatorul iniţiativei civice „Politica la minut”, Vlad Adamescu, susţine că Năsui nu ar fi o candidatură bună pentru funcţia de ministru al Economiei, deoarece Republica Moldova are nevoie de politici economice şi sociale echilibrate.
În schimb, deputatul PAS Radu Marian, care a apreciat experienţa acumulată de Năsui în România, s-a declarat optimist în privinţa viitorului său mandat. „Este o propunere a prim-ministrului, cred că trebuie susţinută…Personal, sunt optimist”, a declarat parlamentarul.
Editor : Ș.R.
About the Author
