Dincolo de spectacolele cu roboți umanoizi care se luptă, aleargă sau dansează, China desfășoară o transformare mult mai amplă în fabrici și școli. Peste două milioane de roboți lucrează deja în unitățile sale de producție, iar Beijingul investește 20 de miliarde de dolari pentru a ajunge în fruntea cursei tehnologice globale. Automatizarea ar putea compensa scăderea populației active, dar amenință locurile de muncă ale milioanelor de chinezi care depind de salariile din industrie, scrie BBC.
„Trag un pui de somn și, când mă trezesc, lumea s-a schimbat”, spune Chen Tianyu, un profesor în vârstă de 28 de ani.
Pentru a ține pasul cu noile tehnologii, acesta își petrece timpul liber în fabricile care trec la automatizare. Astfel află ce trebuie să le predea cu prioritate studenților săi despre inteligența artificială și robotică.
Într-o sală a Institutului Tehnic din Hangzhou, aproximativ 30 de studenți învață programare. Unul dintre ei scrie rapid cod, mutându-și privirea de la monitor la robotul pe care încearcă să-l controleze.
„Ideea este ca acesta să apuce piesa cilindrică și să o mute acolo”, explică studentul.
În apropiere, un șir de roboți industriali așteaptă să fie programat, în timp ce alți tineri încearcă să dezvolte instrumente medicale robotizate.
„Dacă lumea inteligenței artificiale și a roboticii nu va avea nevoie de voi, atunci cu siguranță vă veți număra printre cei eliminați”, îi avertizează Chen.
Peste două milioane de roboți lucrează deja în fabricile Chinei
Institutul Tehnic din Hangzhou este una dintre marile școli profesionale construite special pentru pregătirea unei noi generații de ingineri familiarizați cu tehnologiile avansate. Campusul se află la periferia orașului Hangzhou, o fostă capitală imperială devenită un important centru tehnologic global.
Elevii își pot începe pregătirea aici de la vârsta de 15 ani. O clădire întreagă este dedicată motoarelor și aeronauticii, iar un etaj cu acces restricționat este rezervat celor care vor lucra în domeniul procesării pământurilor rare, o resursă esențială în confruntarea economică și tehnologică dintre China și Statele Unite.
Această pregătire face parte din planul de 20 de miliarde de dolari al lui Xi Jinping, prin care China încearcă să ajungă în avangarda inovației și să concureze direct cu SUA.
Peste două milioane de roboți lucrează deja în fabricile chineze, mai mulți decât în orice altă țară, iar numărul lor continuă să crească într-un ritm rapid. Mai mult de jumătate dintre roboții industriali din lume sunt produși în prezent în China, care a început să-i exporte la scară globală.
În weekend, țara a găzduit a doua ediție a Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi, unde mașinile au boxat, au alergat și au mărșăluit. În spatele acestui spectacol se desfășoară însă o revoluție mai puțin vizibilă.
În fabrici sunt folosiți roboți care nu seamănă cu oamenii și nu dansează pe scenă, ci sudează, vopsesc, ridică, asamblează și lucrează permanent, fără pauze. Unii dintre ei sunt proiectați chiar pentru a construi alți roboți.
Această transformare oferă o imagine concretă asupra a ceea ce Xi Jinping numește „noile forțe productive” ale Chinei și asupra modului în care acestea ar putea schimba profund țara.
Roboți care construiesc alți roboți
Într-o fabrică din Chengdu, vechea și noua forță de muncă lucrează una lângă cealaltă. Aproximativ 30 de femei și bărbați de vârstă mijlocie înșurubează, găuresc și șlefuiesc produsul reprezentativ al companiei CRP Technology: un braț robotic care poate îndeplini diferite sarcini industriale.
În aceeași încăpere, patru ingineri tineri lucrează la un prototip despre care speră că va putea contribui la construirea altor roboți.
Pang Kai, în vârstă de 31 de ani și membru al echipei de cercetare și dezvoltare, împinge scheletul metalic al mașinii prin fabrică. Deocamdată, robotul poate executa doar mișcări simple și repetitive, precum scanarea unui cod QR.
„Poate că peste încă șase luni va putea îndeplini o altă sarcină”, spune inginerul.
CRP Technology are aproximativ 300 de angajați și produce brațe robotizate de nouă ani. Fiecare poate fi adaptat nevoilor unei fabrici și utilizat la construirea automobilelor, produselor electronice sau turbinelor eoliene. Compania susține că un singur braț poate fi programat să execute peste 90% dintre sarcinile repetitive.
Inginerii se întreabă dacă, într-o zi, astfel de mașini vor putea înlocui și actuala forță de muncă a companiei.
„Vrem ca noul nostru robot să fie asemenea oamenilor. Sperăm să poată gândi singur”, afirmă Pang. „Avem nevoie de astfel de roboți deoarece, poate peste zece ani, China nu va mai avea suficienți muncitori.”
„Mașinile pot lucra 24 de ore pe zi, un avantaj față de angajați”
Scăderea populației și îmbătrânirea forței de muncă sunt două dintre motivele pentru care Beijingul se grăbește să-și automatizeze fabricile. Până în 2035, peste o treime dintre locuitorii Chinei vor avea mai mult de 60 de ani, potrivit estimărilor oficiale.
Alte prognoze arată că țara va pierde aproape 60 de milioane de locuitori în următorul deceniu, un număr apropiat de întreaga populație a Franței.
Autoritățile speră că automatizarea va acoperi deficitul de forță de muncă înainte ca acesta să afecteze și mai puternic economia, care se confruntă deja cu o încetinire. Ritmul tranziției rămâne însă esențial.
Aproximativ 120 de milioane de oameni lucrează în continuare în sectorul manufacturier. O automatizare prea rapidă ar putea provoca pierderi masive de locuri de muncă și ar lovi milioane de persoane care depind de salariile din fabrici.
„Teoretic, mașinile pot lucra 24 de ore pe zi, ceea ce reprezintă, cu siguranță, un avantaj față de angajați. Dar și mașinile au nevoie de întreținere. În fiecare zi trebuie să alocăm timp pentru acest lucru, iar linia de producție necesită lunar verificări și reparații”, spune Cao Li, vicepreședinte al producătorului de vehicule electrice Leapmotor.
Automobilele accesibile și axate pe tehnologie ale companiei, tot mai populare în Europa și Regatul Unit, sunt asamblate într-o fabrică din Hangzhou, unde roboții intervin în fiecare etapă a procesului.
La capătul liniei de producție, oamenii continuă să aibă însă un rol important. Leapmotor are peste 25.000 de angajați, iar sute dintre ei efectuează verificările finale ale vehiculelor.
Întrebat dacă ar putea veni o zi în care acești oameni nu vor mai fi necesari, Cao Li răspunde: „Este absolut posibil. Și s-ar putea întâmpla relativ repede. În secțiile de presare, sudare și vopsire am ajuns deja, practic, la o automatizare de 100%”.
China are un avantaj important în competiția cu Statele Unite datorită uriașei sale baze industriale. Motoarele, bateriile, componentele electronice, angrenajele și senzorii necesari pentru construirea unui robot pot fi găsiți rapid în interiorul țării.
„China are și o viziune. Are un plan. Știe unde vrea să ajungă peste cinci ani. Planificarea se face la nivel central, apoi este împărțită între regiuni și municipalități”, explică dr. Susanne Bieller, secretar general al Federației Internaționale de Robotică.
„Dacă vrei să construiești un robot în Shenzhen, acolo există un întreg ecosistem. Îți ia mai puțin de o oră să găsești componentele necesare. În Europa, acest lucru poate dura până la o săptămână”, adaugă aceasta.
China excelează la construirea „corpului” unui robot, dar Statele Unite continuă să conducă în dezvoltarea „creierului”, respectiv a sistemelor de inteligență artificială folosite pentru programarea mașinilor.
Cu toate acestea, companii chineze precum DeepSeek și Moonshot au prezentat modele despre care afirmă că pot concura cu tehnologiile dezvoltate de principalele firme americane.
Abordarea „open-source”, prin care start-upurile își pun codul la dispoziția altora, a ajutat China să recupereze decalajul mai repede decât se anticipa, în pofida restricțiilor impuse de SUA asupra exporturilor de cipuri avansate.
Analiștii consideră că următoarea etapă a cursei tehnologice nu va fi decisă de țara care dezvoltă cel mai performant model lingvistic, ci de cea care va reuși să integreze această inteligență în milioane de mașini.
Tinerii sunt pregătiți pentru locurile de muncă ale viitorului
Investițiile în școlile tehnice ar putea reprezenta și o soluție pentru rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor din China, unde unul din cinci întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.
„Studenții noștri sunt foarte căutați și pot fi chiar recrutați în avans de companii. Nu trebuie să-și facă deloc griji în privința găsirii unui loc de muncă, iar noi organizăm concursuri ca parte a pregătirii lor”, afirmă Chen.
Profesorul le recomandă tinerilor să-și găsească un loc în interiorul transformării tehnologice, în loc să încerce să o evite.
„Este mai bine să-ți găsești poziția în acest val tehnologic. Procesul de dezvoltare aduce inevitabil schimbări structurale, iar tocmai în aceste schimbări se află viitoarele oportunități de angajare pentru studenți”, spune el.
Miza automatizării este uriașă pentru o țară aflată în centrul producției, comerțului și inovației globale. China trebuie să transforme industria suficient de repede pentru a compensa scăderea populației active, fără să lase însă milioane de angajați fără locuri de muncă.
În același timp, Beijingul continuă să se confrunte cu probleme economice grave, de la criza prelungită din sectorul imobiliar și datoriile uriașe ale administrațiilor locale până la consumul care se menține la un nivel scăzut.
Editor : Ș.A.
About the Author
