Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic faţă de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%, a anunțat luni Ministerul Finanţelor.
„Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătăţire de 1,65 puncte procentuale. Evoluţia confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susţinut de creşterea veniturilor şi de menţinerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice”, informează ministerul într-un comunicat de presă.
Conform aceleiaşi surse, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. În acelaşi timp, investiţiile au continuat să crească.
„Astfel, reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investiţiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente şi prin creşterea veniturilor”, explică instituţia, potrivit News.ro.
„Datele la şapte luni arată că menţinem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanţelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, şi am direcţionat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investiţiile din fonduri europene şi PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanţelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creştere economică sănătoasă şi sustenabilă”, a spus Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanţelor.
Veniturile la buget au crescut
Veniturile totale au însumat 412,31 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2026, marcând o creştere de 11,2% în termeni anuali. Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, evoluţie susţinută atât de veniturile fiscale, cu precădere TVA şi impozite şi taxe pe proprietate, cât şi de fondurile europene atrase.
Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%. Dinamica veniturilor fiscale a fost susţinută de evoluţia mai multor categorii de încasări bugetare.
Încasările nete din TVA au însumat 88,55 miliarde de lei, în creştere cu 26,5% an/an. Dinamica a fost determinată de majorarea cu 21,7% a încasărilor brute, pe fondul noilor cote aplicate prin Legea nr. 141/2025, concomitent cu intensificarea restituirilor de TVA către mediul privat, care au urcat cu 4,6%, atingând 20,48 miliarde de lei faţă de 19,59 miliarde de lei în perioada similară din 2025.
Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, o creştere de 6,4% comparativ cu anul trecut, impulsionate de produsele energetice, de +10,9%. Fondurile rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţiile au atins 37,28 miliarde de lei, înregistrând o creştere remarcabilă de 30,3%.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, fiind cu 8,6% mai mari comparativ cu anul 2025, impulsionate de avansul încasărilor din impozitul pe dividende de 19,5%, pe seama distribuirilor concentrate în decembrie 2025 în contextul modificărilor legislative, precum şi de încasările din Declaraţia unică, de 19,7%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,2%, peste ritmul fondului de salarii din economie, reflectând efectul de bază al eliminării facilităţilor fiscale sectoriale de la 1 ianuarie 2025.
Contribuţiile de asigurări au atins 129,14 miliarde de lei, în creştere cu 6,7% (an/an), susţinute de extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025 şi de încasările aferente Declaraţiei unice. În paralel, impozitul pe profit a însumat 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% mai mari faţă de 2025, impulsionat de avansul de 11,5% consemnat pe segmentul agenţilor economici.
Cele mai mari cheltuieli din buget
Cheltuielile totale au fost de 460,39 miliarde de lei, avansând în termeni nominali cu doar 2,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile publice s-au redus cu aproape un punct procentual, scăzând de la 23,3% din PIB în primele şapte luni ale anului 2025 la 22,4% din PIB în primele şapte luni ale anului 2026.
Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde de lei, consemnând o diminuare netă de 4,06 miliarde de lei şi coborând la 4,7% din PIB, fiind mai mici cu 0,5 puncte procentuale, ca urmare a reducerii unor sporuri şi a măsurilor de temperare salarială. Faţă de aceeaşi perioadă din 2025, reducerea nominală este de 4,1%. Este una dintre cele mai importante schimbări de structură ale execuţiei bugetare, în condiţiile în care cheltuielile de personal reprezintă una dintre principalele categorii de cheltuieli rigide ale statului. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice s-a redus, de asemenea, de la 22,3% la 20,8%, evoluţie ce contribuie la diminuarea ponderii cheltuielilor rigide în structura bugetului general consolidat.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au urcat la 59,6 miliarde de lei, o creştere de 11,2% determinată preponderent de plăţile din sistemul de sănătate, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei, însemnând 2% din PIB.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depăşind 40 de miliarde de lei în primele şapte luni ale anului. Nivelul acestora menţine o presiune ridicată asupra bugetului şi asupra necesarului de finanţare. Continuarea consolidării fiscal-bugetare are ca obiectiv reducerea necesarului de finanţare şi, pe termen mediu, limitarea presiunii asupra costurilor datoriei publice.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6% an/an, pe fondul aplicării Legii nr. 141/2025, incluzând 149,54 milioane de lei direcţionate către compensarea facturilor la energie şi gaze pentru consumatorii casnici. Subvenţiile au însumat 7,51 miliarde de lei, alocate în principal transportului de călători, agriculturii şi schemei energetice non-casnice (209,72 milioane de lei), iar categoria altor cheltuieli s-a diminuat cu 2,69 miliarde de lei, fiind de 8,4 miliarde de lei.
Proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei, acoperind cadrele 2014-2020 şi 2021-2027, Fondul de modernizare, subvenţiile agricole şi asistenţa nerambursabilă PNRR. În interiorul acestei dinamici, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Totodată, cheltuielile pentru investiţii au atins 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2025. Aceasta înseamnă o creştere de aproximativ 24% a investiţiilor, concomitent cu reducerea deficitului bugetar cu 37%. O proporţie de 71,05% din volumul investiţiilor este reprezentată de proiectele susţinute din fonduri europene şi PNRR (granturi şi împrumuturi), plăţile pe aceste axe înregistrând un salt masiv de 20,40 miliarde de lei (+60,08%), compensând reducerea plăţilor excepţionale din fonduri strict naţionale consemnate la începutul anului precedent.
„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate şi responsabilitate fiscală. România îşi consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât şi intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru pieţe, pentru investitori şi pentru încrederea în economia românească. O ţară care transmite încredere şi coerenţă fiscală este o ţară mai puternică. Trebuie însă să citim corect şi execuţiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparaţie se va modifica şi diferenţele faţă de anul trecut se vor reduce firesc. Important este să păstrăm execuţia în profilul bugetar şi pe traiectoria necesară pentru atingerea ţintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală şi durabilă a ajustării fiscale. Menţinerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi prioritizarea investiţiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii”, a spus Nazare.
Editor : M.B.
About the Author
