O tranziție rapidă la nivel global către energia electrică produsă din surse curate ar putea declanșa o serie de schimbări care să accelereze repararea daunelor provocate de criza climatică, arată un raport realizat de Universitatea din Exeter în colaborare cu Premiul Earthshot. Cercetătorii au identificat 51 de domenii în care atingerea unor așa-numite „puncte de inflexiune pozitive” ar putea transforma soluțiile durabile în procese care se autoalimentează, de la energia solară și vehiculele electrice până la reducerea emisiilor de metan, protejarea pădurilor și refacerea oceanelor, arată The Guardian într-o analiză.
Raportul identifică energia electrică curată drept tranziția cu „cel mai mare efect de levier”, deoarece energia solară și eoliană mai ieftină poate accelera schimbarea mult dincolo de sectorul energetic.
Energia curată îmbunătățește rentabilitatea vehiculelor electrice, a pompelor de căldură și a proceselor industriale mai curate, reducând în același timp poluarea aerului și stimulând o cerere suplimentară de energie electrică din surse regenerabile.
Raportul se bazează pe lucrările profesorului Tim Lenton, directorul fondator al Institutului de Sisteme Globale al Universității din Exeter, care studiază punctele de inflexiune climatice încă din anii 1990.
Energia electrică curată, cel mai mare „efect de levier”
Steve Smith, autorul raportului și cercetător la Universitatea din Exeter, a declarat: „Valul de energie curată pe care îl observăm acum are un impact mult mai mare decât se aștepta oricine chiar și acum 10 ani.”
Energia solară și cea eoliană au depășit deja punctele de inflexiune pozitive pe multe piețe importante, a spus Smith, întrucât implementarea tot mai extinsă a acestora a redus costurile, a atras investiții și a stimulat o expansiune și mai mare.
Raportul, elaborat de Universitatea din Exeter în colaborare cu Premiul Earthshot, aplică principiile științei punctelor de inflexiune la 51 de domenii prioritare din cadrul a cinci obiective de mediu: protejarea naturii, curățarea aerului, refacerea oceanelor, eliminarea deșeurilor și combaterea crizei climatice.
Smith a afirmat că punctele de inflexiune pozitive pot fi înțelese ca o contrapondere benefică a pragurilor climatice periculoase, precum prăbușirea calotelor glaciare sau dispariția recifelor de corali. „Punctele de inflexiune pot acționa și în favoarea noastră”, a spus el.
Creșterea rapidă a energiei solare, a energiei eoliene și a vehiculelor electrice, precum și refacerea unor sisteme naturale, au demonstrat că schimbările benefice s-ar putea accelera după atingerea unui prag critic.
Rețelele electrice și investițiile, marile obstacole
Cu toate acestea, tranziția către energia curată este împiedicată de planificarea lentă și de extinderea rețelei electrice, în special în economiile mai bogate, precum și de o lipsă acută de investiții în alte părți.
Africa primește mai puțin de 2% din investițiile globale în energie curată, în ciuda faptului că deține 60% din cele mai bune resurse solare ale lumii, potrivit raportului.
Cercetările citate în analiză sugerează că politicile coordonate care susțin energia curată, transportul și încălzirea ar putea devansa punctele de cotitură din aceste sectoare cu o perioadă cuprinsă între doi și opt ani.
Progresul dintr-un sector facilitează evoluția celorlalte, prin creșterea cererii de energie electrică curată, încurajarea investițiilor și reducerea și mai mare a costurilor.
Materiile prime și lupta împotriva defrișărilor
Transformarea lanțurilor globale de aprovizionare cu materii prime este identificată ca o altă intervenție cu impact semnificativ.
Un număr relativ redus de companii, bănci și autorități de reglementare controlează comerțul cu materii prime, inclusiv carnea de vită, soia, uleiul de palmier, lemnul, cacao și cafeaua, care, împreună, sunt responsabile în mare măsură de defrișările tropicale la nivel mondial.
Armonizarea politicilor piețelor mari, precum UE, China, Regatul Unit și SUA, ar putea face ca produsele care nu contribuie la defrișări să devină norma la nivel global, se arată în raport.
Dacă autoritățile de reglementare, producătorii și instituțiile financiare ar adopta standarde comune, companiile ar putea întâmpina dificultăți din ce în ce mai mari în a vinde sau finanța bunuri legate de distrugerea pădurilor.
„Trebuie să fii capabil să aliniezi nu doar producătorii, ci și factorii de decizie, angrosiștii, consumatorii, băncile, companiile de asigurări și să îi faci pe toți să lucreze și să facă același lucru”, a spus Smith.
Gătitul curat, aproape de punctul de cotitură
Gătitul curat și energia pentru uz casnic se află, de asemenea, aproape de puncte de cotitură în unele țări, pe măsură ce modelele de afaceri de tip „plătești pe măsură ce consumi” și energia solară descentralizată fac ca tehnologiile mai curate să fie mai accesibile și mai ieftine.
Aproximativ 2,1 miliarde de oameni încă se bazează pe combustibili solizi pentru gătit, ceea ce îi expune la poluarea nocivă a aerului din interior, femeile și copiii fiind afectați în mod disproporționat.
Smith a evidențiat, de asemenea, reducerea emisiilor de metan ca fiind una dintre cele mai rapide modalități de a schimba cursul încălzirii globale.
Metanul este responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea înregistrată până în prezent, dar rămâne în atmosferă doar aproximativ 12 ani „Reducerea emisiilor de metan este una dintre cele mai rapide măsuri de care dispunem pentru a limita încălzirea maximă”, a afirmat el.
Sateliții și dronele pot acum detecta scurgeri de metan care înainte erau invizibile, permițând intervenții relativ ieftine care să influențeze traiectoria temperaturii în decursul unui deceniu.
Adaptarea la schimbările climatice s-ar putea autoalimenta
Raportul susține că adaptarea la schimbările climatice ar putea deveni, de asemenea, un proces care se autoalimentează.
Atunci când se demonstrează că sistemele de protecție împotriva inundațiilor, sistemele de avertizare timpurie și infrastructura rezilientă reduc pierderile, acestea pot scădea costurile asigurărilor și ale împrumuturilor, pot atrage investitori și pot face investițiile viitoare mai atractive.
Însă finanțarea acționează adesea în direcția opusă. Aproximativ 7,3 trilioane de dolari (n.r. 5,4 trilioane de lire sterline) sunt alocați anual activităților care degradează natura, comparativ cu aproximativ 220 de miliarde de dolari pentru soluții bazate pe natură, conform cifrelor ONU citate în raport.
„Pentru fiecare 1 liră investită în protejarea naturii, se cheltuiesc 30 de lire încercând să o degradeze”, a spus Smith. „Așadar, aceasta este o alegere politică și nu o lipsă de finanțare. Problema este unde sunt folosite fondurile.”
Citește și: Planeta s-ar putea încălzi mai repede decât se estima. Ce indică noile cercetări despre aerosoli și nori
Editor : C.A.
About the Author
