Programul de guvernare propus de Luca Niculescu cuprinde și prioritățile României pe politică externă și afaceri europene, fiind structurat în patru capitole mari: „România în Uniunea Europeană și în OCDE”, „Securitate: NATO, SUA, Marea Neagră și vecinătatea”, „Diplomație Economică și parteneriate globale”, și „Cetățeni, diaspora și o diplomație profesionistă”.
Redăm principalele măsuri pregătite în domeniul Afacerilor Externe:
România în UE și în OCDE
În primele 30 de zile, Guvernul Niculescu plănuiește să elaboreze un inventar de dosare europene de interes în negociere, obiective, responsabilități instituționale și calendare pentru fiecare dosar prioritar.
Prioritățile imediate ale României în UE, în viziunea Guvernului propus de Luca Niculescu, sunt:
- Cadrul financiar multianual 2028-2034;
- Strategia industrială europeană;
- Securitatea economică;
- Energie și climă;
- Piața unică;
- Mobilitatea militară;
- Extindere UE;
- Marea Neagră;
În plus, se urmărește implicarea mediului academic, a partenerilor sociali, a Institutului European din România și a experților în pregătirea mandatelor de negociere ale României pe plan extern.
Mai mult, programul de guvernare propune „un proiect național de viziune pentru următorii 20 de ani europeni”.
„Susținem un rol activ al UE în domeniul securității și apărării, complementar cu NATO, prin care Uniunea contribuie la creșterea capacității de apărare a Europei și la o industrie de apărare eficientă.
Folosim instrumentul european SAFE pentru industria de apărare și pentru infrastructura cu dublă utilizare și susținem menținerea sancțiunilor UE față de Rusia”, potrivit programului de guvernare.
Din perspectiva aderării la OCDE, programul de guvernare arată că vor fi continuate demersurile politico-diplomatice pentru finalizarea rapidă a etapelor rămase.
Securitate: NATO, SUA, Marea Neagră și vecinătatea
Programul de guvernare subliniază intenția de a consolida rolul României în NATO și de a susține:
- Întărirea apărării colective pe Flancul Estic;
- O prezență aliată sporită;
- Sprijinul pentru Ucraina;
- Descurajarea și constrângerea Federației Ruse;
„Susținem o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic, o distribuție adecvată a responsabilităților între SUA, Aliații europeni și Canada și o legătură transatlantică solidă”, potrivit documentului citat.
Marea Neagră devine „un proiect de politică externă și securitate”, se urmărește dezvoltarea cooperării cu Bulgaria, Turcia și ceilalți Aliați și se folosește dimensiunea de securitate a Parteneriatului Strategic cu SUA.
În primul semestru din 2027 ar urma să fie prezentat „un portofoliu integrat de proiecte pentru Portul Constanța, Dunăre, transport, energie, cabluri, infrastructură digitală și cu dublă utilizare” cu legături spre Republica Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud și Asia Centrală.
Se mai urmărește aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA „pe toate dimensiunile, păstrând rolul esențial al SUA în securitatea României”.
Mai sunt vizate proiecte comune în energie, apărare, inteligență artificială, semiconductori, securitatea cibernetică și infrastructura critică.
România va rămâne principalul susținător al parcursului european al Republicii Moldova și va continua să o sprijine în fața atacurilor hibride și a actorilor care urmăresc destabilizarea ei.
În același timp, România va implementa Parteneriatul Strategic cu Ucraina și va continua sprijinul „pentru o pace justă și durabilă, bazată pe Carta ONU și pe respectarea independenței, suveranității și integrității teritoriale”. România va continua să sprijine Ucraina pentru aderarea la UE.
„Construim un mecanism pentru participarea companiilor românești la reconstrucție, în infrastructură, energie, transport, sănătate, agricultură și servicii, și investim în proiecte transfrontaliere.
Drepturile persoanelor aparținând minorității române, inclusiv la educație și libertate religioasă, rămân o prioritate a dialogului.
Susținem tehnic și politic parcursul european al statelor din Balcanii de Vest și securitatea regiunii. Sprijinim extinderea regională a companiilor românești în Ucraina și în Balcanii de Vest”, se mai arată în programul de guvernare.
Diplomația economică și capitolul dedicat diasporei
Guvernul propus de Luca Niculescu subliniază că „diplomația economică devine prioritară pentru toate misiunile, fiecare cu obiective anuale stabilite la începutul anului 2027: investiții atrase, exportatori sprijiniți, proiecte facilitate, acces la resurse și lanțuri de aprovizionare”.
Ambasadele românești ar trebui, în viziunea programului de guvernare propus, să faciliteze accesul companiilor din țară la proiecte de infrastructură, energie, digitalizare, sănătate și educație în Africa, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu, Balcani, Caucaz și Asia Centrală.
„Creștem influența României în ONU, Consiliul Europei, OSCE și formatele regionale, inclusiv trilateralele România–Polonia–Turcia și România–Republica Moldova–Ucraina și Inițiativa celor Trei Mări, și promovăm dreptul internațional și multilateralismul”, se mai arată în programul de guvernare.
Programul de guvernare mai propune recalibrarea rețelei consulare după distribuția reală a comunităților românești, volumul solicitărilor și distanțele față de consulate, într-un plan național elaborat în primul semestru din 2027.
Se mai urmărește crearea unor mecanisme pentru sprijinirea românilor care doresc să se reîntoarcă în țară și integrarea copiilor lor și este vizată urmărirea respectării drepturilor persoanelor care aparțin minorității române din alte țări.
În plus, este promisă reformarea „recrutării, formării, rotației, evaluării și promovării diplomaților pe criterii profesionale”.
About the Author
