Clasamentul global al competitivității

Forumul Economic Mlasamentul global al competitivitățiiondial (World Economic Forum – WEF) a lansat recent prezentarea anuală „Raportul asupra competitivității globale” care detaliază punctele forte şi cele slabe ale 144 ţări, în multitudinea de factori incluzând educaţia, infrastructura, sănătatea şi tehnologia. Nu există multe surprize uriașe în pieţele dezvoltate, clasamentul general al celor mai multe ţări fiind destul de stabil față de anul anterior. Au existat, totuşi, câteva schimbări interesante în clasament printre pieţele emergente: unele făcând salturi înainte, iar altele regresând. Deşi suntem investitori ”de jos în sus” şi luăm deciziile de investiţii în mod individual, de la acțiune la acțiune – indiferent de clasamente de acest gen – este interesant de examinat mediul general de afaceri şi potenţialele obstacole cu care o anumită companie într-o anumită ţară s-ar putea confrunta.

Raportul WEF asupra competitivității globale schiţează „12 piloni” care reprezintă nucleul analizei sale: 1
• Instituțiile
• Infrastructura
• Mediul macroeconomic
• Învățământul primar și sănătatea
• Învățământul superior și cursuri de formare
• Eficiența pieței bunurilor
• Eficiența pieței muncii
• Dezvoltarea pieței financiare
• Disponibilitatea tehnologiei
• Dimensiunea pieței
• Sofisticarea afacerilor
• Inovația
Raportul examinează apoi datele pe fiecare pilon, de exemplu, în cadrul pilonului „Instituţii” sunt incluse măsuri precum povara reglementărilor guvernamentale, costurile de afaceri implicate de crimă şi violenţă, protecţia intereselor acţionarilor minoritari şi drepturile de proprietate. În cadrul pilonului „Eficienţa pieței bunurilor” există prevalența barierelor în calea comerţului, prevalenţa proprietății străine şi numărul de zile pentru a începe o afacere, pentru a numi doar câteva. Acestea sunt zone de interes special pentru noi ca investitori. În multe cazuri, ceea ce este probabil mai important decât barierele efective pentru mediul de afaceri este cum le face față acestora o anumită afacere. De exemplu, stabilitatea furnizării de electricitate este o mare problemă în unele părţi din Africa, astfel încât multe companii au propria lor sursă de alimentare – printr-un generator. Telefoanele mobile permit ocolirea nevoii de infrastructură fizică precum liniile de telefonie fixă sau sucursalele bancare şi magazinele cu amanuntul din cărămidă și mortar, ajungând în moduri noi la consumatori din locaţii îndepărtate.
Segmentarea clasamentului competitivității
Partea de sus a listei competitivității globale a WEF a fost destul de stabilă, în rândul țărilor dezvoltate. Interesante din perspectiva mea sunt mișcările în rândul ţărilor emergente şi chiar mai puţin dezvoltate, de frontieră. Algeria, o piaţă de frontieră, a urcat 21 poziții până pe locul 79, de pe 100 cât ocupa anul trecut. În general, suntem entuziasmați cu privire la perspectivele piețelor de frontieră, în special în Africa, şi găsim încurajatoare mișcarea ascendentă în clasament. Piața europeană de frontieră, România a urcat pe poziția 59, de pe 76 în 2013. Pieţele emergente din Indonezia, China şi Rusia au urcat, de asemenea, în topul competitivității globale, în timp ce, de cealaltă parte, Brazilia, Turcia, Africa de Sud şi India au căzut în clasament. Să aruncăm o privire mai atentă asupra câtorva dintre aceste ţări care au înregistrat schimbări de poziții în 2014.

România
România a înregistrat progrese pe mai multe fronturi şi nu este o mare surpriză pentru noi să vedem că ţara a evoluat din punctul de vedere al competitivității globale. România a rezistat crizei datoriilor suverane care a lovit Zona Euro cu câțiva ani în urmă, precum şi mai recentelor tensiuni dintre Ucraina, Rusia şi Occident. În primul trimestru din 2014, PIB-ul României a crescut cu 3.8% față de aceeași perioadă a anului trecut, România devenind una dintre economiile cu cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană (UE).3 Deși cifrele de creştere din al doilea trimestru 2014 au fost ușor mai scăzute, la 1,4%, creșterea economică din România a depăşit-o pe cea a UE la distanță mare3. Cererea internă a susținut acest puseu de creștere, iar o majorare a salariului minim în luna ianuarie a jucat un rol în stimularea consumului.
Cred că îndeplinirea cerințelor Fondului Monetar International (FMI) de către România în ultimii ani a fost benefică şi a adus stabilitate finanţelor publice. Vedem, de asemenea, unele evoluţii pozitive în România în general; rata şomajului şi ratele dobânzilor sunt în prezent la niveluri scăzute, iar venitul disponibil este în creştere. Acestea fiind spuse, progresul a fost lent, iar consumul local a fost foarte scăzut din 2008 şi abia acum începe să-și revină. România a făcut paşi mari înainte, dar credem că încă mai are mult până să devină chiar mai competitivă la nivel global. Oamenii nu au cheltuit efectiv, aşa încât credem că cererea internă ar putea reprezenta următorul motor de creştere al României, pe lângă creșterea producției industriale și a exporturilor.
Noi administrăm cel mai mare fond de investiții din țară, Fondul Proprietatea, investind într-o mare varietate de industrii româneşti. Acest fond a fost stabilit pentru a-i compensa pe cei care și-au pierdut proprietăţile în timpul perioadei comuniste. Acţiuni ale unei game largi de companii de stat au fost injectate în fond. A fost sarcina noastră să ajutăm la aducerea acelor companii pe profit colaborând cu managementul lor şi guvern să iniţieze reforme conforme cu o economie de piaţă. Când am preluat administrarea în septembrie 2010, am acționat în primul rând pentru a obţine listarea fondului pe Bursa de Valori București, făcându-l cel mai mare fond listat pe acea bursă.
Ca investitori în România, acordăm o mare atenţie implementării unor standarde potrivite de guvernanță corporativă şi credem că este esenţial pentru companiile de stat să devină mai competitive şi mai profitabile. Guvernul României are în vedere, de asemenea, vânzarea mai multor acțiuni in companii controlate de stat, fapt pe care îl apreciem ca pozitiv. Am observat că buna guvernanță corporativă conduce, de obicei, la performanţă în piață, şi ar trebui să fie în beneficiul acţionarilor și al țării.

Indonezia
În Indonezia au avut loc alegeri prezidenţiale în iulie şi există speranţa că noua conducere va ajuta la inițierea unei schimbări pozitive şi la creșterea încrederii investitorilor în cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, asemănător cu ceea ce am văzut în India. Guvernatorul Jakartei, Joko Widodo a ieşit victorios, deşi nu fără oarecare controverse, inclusiv o contestare în justiție a rezultatelor. Similar cu cazul din India, am vazut o reacţie pozitivă de piaţă, cel puţin în strălucirea postelectorală.
Există semnale de la Widodo că pe ordinea de zi se află politici economice centrate pe piaţă care ar putea impulsiona atât performanţele economice pe termen lung, cât şi rentabilitatea companiilor. El a anunțat accent pe educaţie, infrastructură şi sănătate, precum şi reducerea subvenţiilor pentru combustibil care înghit o proporție mare din bugetul de cheltuieli al guvernului. Rămâne de văzut dacă încrederea investitorilor se va dovedi justificată în cele din urmă. Indonezia se confruntă cu moştenirea corupţiei şi a unor bariere birocratice care trebuie să fie distruse, precum şi cu polaritate politică. Obținerea susținerii din partea adversarilor a unor schimbări nepopulare, dar necesare poate fi o provocare dificilă în Indonezia, dar suntem încrezători că reforme pozitive pot fi realizate.
Pe o scară mai largă în plan regional, acorduri comerciale majore sunt în prezent în curs de negociere în Asia de Sud-Est, cel mai notabil fiind Parteneriatul Trans-Pacific, care ar putea impulsiona fluxurile comerciale din regiune şi dincolo de aceasta – şi pot stimula în continuare competitivitatea globală.

China
Eforturile de reformă în China par a capata avânt. Demersurile curente ale Guvernului de a reechilibra economia dinspre export şi investiţii spre consumul intern, cuplate cu creşterea salariilor cu până la 20% în ultimii ani, sunt pozitive. O astfel de reformă are potenţialul de a fi extreme de benefică pentru performanţa pe termen lung atât a economiei, cât și a pieţelor de acțiuni chineze.
În mod special, reformele pieţelor financiare au fost, în general, benefice, în opinia noastră, precum anunţul privind permiterea investițiilor bidirecţionale între bursele din Shanghai şi Hong Kong şi lărgirea benzii de tranzacţionare pentru yuan-ul chinez. Alte anunţuri s-ar putea dovedi catalizatori ai performanţei piețelor de acțiuni. Noul acord cu Bursa din Hong Kong pentru a lista acțiuni chineze (prin Shanghai-Hong Kong Stock Connect), cred că ar putea alimenta o creștere a interesului investitorilor în acţiunile chinezești. Investitorii străini vor putea plasa ordine de cumpărare sau vânzare pe categoria A a pieței de acțiuni din Shanghai prin intermediul brokerilor din Hong Kong, în timp ce investitorii chinezi vor putea folosi brokeri de pe continent pentru a investi în categoria H a pieţei de acțiuni din Hong Kong.
Pe termen mediu şi lung, credem că participarea mai mare a investitorilor străini poate schimba dinamica pieţei în direcţia unei mai bune guvernanțe la nivel de companie. Credem, de asemenea, că toate aceste noi iniţiative de reformă ar putea ajuta la recâștigarea treptată a interesului investitorilor domestici în acțiunile chinezești din categoria A. Scopul acestor eforturi este de a face piaţa de capital din China mult mai diversă, structurată şi transparentă. Acest lucru este foarte important, în opinia noastră, deoarece există o sumă mare de economii private în China care ar putea fi investită. O astfel de dezvoltare a pieţei de capital ar trebui să permită societăților să atragă finanțare prin emisiunea de acțiuni, decât să depindă de sistemul bancar de stat.
În timp ce China reprezintă una dintre cele mai mari economii ale lumii, aceasta este o piaţă emergentă tipică în sensul că încă are o rată de participare scăzută pe pieţele de capital. Aceasta oferă oportunităţi potenţiale bune pentru investitorii orientați spre valoare ca noi, întrucât evaluările au fost, în general, scăzute în ultimul an de lipsa de încredere din piaţă. Cu toate acestea, știrile privind iniţiativele de reformă a pieţei de capital din partea guvernului au determinat o revenire a încrederii investitorilor. Suntem optimişti că trendul din piaţă din ultimele luni poate continua până la finele anului, şi chiar şi pe termen lung, că China poate continua să devină chiar mai competitivă la nivel global.

India
Căderea Indiei în clasamentul WEF al competitivității globale a fost dezamăgitoare, dar nu surprinzătoare cu adevărat. Am spus de mult timp că reforma este extrem de necesară acolo, cu mai puţină birocraţie şi mai puţine bariere la intrare pentru ca întreprinderile să prospere, şi cu un climat care să fie mai prietenos pentru investitorii străini. Cu toate acestea, cu noua conducere orientată spre reformă aleasă anul acesta, suntem plini de speranţă că acest lucru se va schimba în anii următori. Investiţiile în infrastructură, sănătate şi educaţie ar putea avea o contribuție semnificativă la avansul Indiei în clasamentul competitivităţii.
Piața din India a reflectat optimismul investitorilor în urma alegerii premierul Narendra Modi în mai 2014, precum și îmbunătăţirea creşterii economice. Economia indiană a înregistrat în trimestrul aprilie-iunie cea mai mare rată de creștere din ultimii peste doi ani, cu creşterea PIB-ului accelerând la 5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 4,6% în trimestrul anterior. Evoluții pozitive în industria extractivă și prelucrătoare și în sectorul serviciilor financiare au susţinut creşterea.
Suntem destul de optimiști în ceea ce privește India şi suntem de destul de mult timp optimiști, în pofida faptului că guvernul anterior nu a impulsionat cu adevărat economia în ritmul care ne-ar fi plăcut. În plus, încă mai credem că este necesară îmbunătățirea guvernanței corporative pentru a proteja interesele acţionarilor minoritari.
Cu noul guvern, credem că India ar putea începe să scrie o pagină nouă. Ţara are o foaie albă de hârtie şi sunt multe de scris pe ea. Cred că Modi este persoana potrivită pentru a scrie povestea unui viitor mai lumions. Cu toate acestea, nu se va întâmpla peste noapte, astfel că răbdarea este importantă. Din punctul de vedere al investiţiilor, India oferă rate atractive de creştere a PIB-ului, o cultură puternică a spiritului antreprenorial şi acces la o piaţă de consum înfloritoare.

Brazilia
Brazilia a întâmpinat unele probleme economice în acest an, pe care entuziasmul Campionatului Mondial de Fotbal nu le-a putut vindeca. PIB-ul Braziliei s-a contractat cu 0,9% în al doilea trimestru din 2014 față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu o creştere revizuită de 1,9% în primul trimestru5. Scăderile din industria prelucrătoare și construcții au fost principalele motive ale contracţiei, activitatea încetinind în timpul Campionatul Mondial. Raportat trimestru la trimestru, PIB-ul a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv, ducând țara în recesiune tehnică. Iar date recente arată o creştere neconfortabilă a inflaţiei. Marea întrebare în minţile majorității celor care urmăresc piaţa este dacă următoarele alegeri în Brazilia vor inspira o schimbare pozitivă.
Moartea într-un accident de avion a candidatului Brazilian la preşedinţie Eduardo Campos, în August, a transformat cursa electorală. Partenera de cursă al d-lui Campos, ecologista Marina Silva, a fost adoptată ca nou candidat al Partidului Socialist, iar sondajele au sugerat că popularitatea ei era aproape de cea a actualului preşedinte Dilma Rousseff. Silva este văzută ca fiind mai prietenoasă cu mediul de afaceri decât actualul guvern, astfel încât perspectiva de înfrângere a preşedintelui Rousseff a susținut creșterea acțiunilor braziliene în August.
Pentru a-și crește competitivitatea pe scena globală, Brazilia are nevoie de impulsuri în mai multe zone, în opinia noastră, inclusiv de îmbunătăţirea infrastructurii, fără a goli vistieria statului. Poziţia Braziliei este esenţială pentru întreaga Americă Latină și, în categoria aspectelor pozitive, în ultimele luni au apărut semnale că autorităţile au început să-şi reconsidere politicile intervenţioniste din prezent.
Noi credem că factorii fundamentali pe termen mai lung fac ca piețele din Brazilia, şi din America Latină în general, să fie potenţial atractive pentru investitori. Continentul are o dotare extraordinară cu resurse naturale, atât minerale, cât şi agricole, în timp ce populaţiile relativ tinere oferă perspectiva unor beneficii demografice. Proximitatea față de piaţa uriașă din SUA reprezintă o sursă majoră de cerere pentru exporturi, iar redresarea treptată, în curs de desfăşurare a SUA ar trebui să impulsioneze economiile din America Latină – inclusiv a Braziliei.
Există întotdeauna oportunități – dacă știi unde să cauți

Desigur, acesta este doar un instantaneu de dimensiuni reduse a tărilor în care investim astăzi şi a problemelor care le afectează. În timp ce pieţe din întreaga lume intră sau ies din grațiile investitorilor în funcție de o varietate de factori, cred că nevoia de a diversifica6 devine tot mai importantă. Nu vrei să ai toate ouăle în coşul greșit la momentul nepotrivit. Există întotdeauna oportunități, dacă ştii unde să te uiţi.

Comentariile, opiniile și analizele Dr. Mobius reprezintă viziunea sa personală și au scopuri strict informaționale și de interes general și nu ar trebui să fie considerate sfaturi individuale pentru investiții sau recomandări sau solicitări de a vinde, cumpăra sau deține o valoare mobiliară sau de a adopta o anumită strategie de investiții. Acestea nu constituie consiliere legală sau fiscală. Informația din acest material este redată conform datei postării și s-ar putea schimba fără anunț prealabil și nu se dorește a fi o analiză completă a fiecarui fapt material referitor la orice țară, regiune, piață sau investiție.
Informații legale importante
Toate investițiile implică riscuri, inclusiv posibila pierdere a principalului. Investițiile în valori mobiliare străine implică riscuri speciale, inclusiv fluctuații valutare, instabilitate economică si evoluții politice. Investițiile în piețe emergente, în cadrul cărora este inclusă subsecțiunea piețelor de frontieră, implică riscuri sporite ca urmare a acelorași factori, în plus față de riscurile asociate cu dimensiunea mai redusă a acestor piețe, lichiditatea mai scazută și lipsa unor cadre legale, politice, sociale sau de afaceri stabilite, care să sprijine piețele de valori mobiliare. Deoarece aceste cadre sunt, de obicei, chiar mai puţin dezvoltate în pieţele de frontieră, precum şi ca urmare a diverşilor factori care includ potenţialul crescut pentru o volatilitate extremă a prețurilor, lipsa de lichiditate, barierele în calea comerţului şi controlul schimbului valutar, riscurile asociate cu pieţele emergente sunt amplificate în pieţele de frontieră. În pregătirea acestui material este posibil să se fi folosit date furnizate de terțe părți și Franklin Templeton Investments (“FTI”) nu a verificat, validat sau auditat aceste date în mod independent. FTI nu își asumă nicio răspundere pentru nicio pierdere rezultată ca urmare a utilizării acestor informații, iar folosirea comentariilor, opiniilor și analizelor din acest material este doar la latitudinea utilizatorului. Este posibil ca produsele, serviciile și informațiile să nu fie disponibile în toate jurisdicțiile și sunt oferite de afiliați FTI și/sau distribuitorii acestora după cum permit legile și reglementările locale.