Bulgaria, Romania, Turcia, Republica Moldova si Georgia fac parte din
tarile care au deschidere la Marea Neagra. Aportul bazinelor
hidrografice din aceste tari la calitatea apei din Marea Neagra este
semnificativ, iar investitia in infrastructura acestor bazine
hidrografice influenteaza direct bunastarea ecosistemului, existand deja
severe efecte secundare.
In cadrul proiectului „Clean Rivers –Clean Sea! NGOs actions for
environmental protection within Black Sea (CRCS)” finantat de
Uniunea Europeana prin Programul Operational Comun pentru “Bazinul
Marii Negre 2007-2013” va prezenta diferite aspecte privind
managementul apei in regiune.
Managementul Apei in Romania
Romania, este membra a Uniunii Europene incepand cu 1 ianuarie 2007,
fiind cel mai mare stat din Bazinul Hidrografic al Dunarii, dar cu cele
mai putine resurse de apa. Comparand cu media europeana de 4,000
m³/apa/locuitor/an, fiecare cetatean roman are la dispozitie doar 1,870
m³ /an.
Autoritatea centrala de management pentru apa este Ministerul Mediului
si Schimbarilor Climatice care elaboreaza politicile nationale in
domeniu resurselor de apa.
Politica nationala pentru apa este implementata prin Autoritatea
Nationala „Apele Romane” (ANAR), ce este responsabila pentru
managementul cantitativ si calitativ al apei, precum si administrarea
structurilor pentru managementul apei. Aceasta autoritate are 11
sucursale regionale, corespunzatoare numarului si locatiei bazinelor
hidrografice din Romania.
Autoritatile locale sunt responsabile pentru resursele de apa potabila
precum si pentru eliminarea si tratarea apelor uzate. Operatorii
regionali pentru apa sunt obligati sa dezvolte si sa inainteze solutii
pentru prevenire si control a poluarii accidentale rezultate din
activitatea lor.
Managementul apei in Romania este bazat pe principiile solidaritatii si
al interesului comun, implementate prin colaborarea stransa dintre
administratie publica, autoritati locale si diverse categorii de
utilizatori ai apei. Din aceste ratiuni, toate cele 11 sucursale ale
Apelor Romane au un comitet bazinal compus din 15 membri/comitet.
Efortul acestor comitete este bazat pe urmatoarele principii dictate de
legislatia romana:
· Apa este o resursa limitata si vulnerabila si un element
fundamental al vietii;
· Un management al apei integrat necesita o viziune integrata a
cantitatii si calitatii apei;
· Pentru dezvoltarea si sustenabilitatea unei solidaritati in
bazinele hidrografice, comitetele bazinale trebuie sa fie implicate
activ in procesul de luare a deciziilor in ceea ce priveste managementul
apei.
· Comitetele de bazin contribuie substantial si la
constientizarea publica privind protectia apei;
· Principiul „poluatorul plateste” trebuie aplicat;
· Apa este vazuta si ca factor economic;
· Managementul apei trebuie implementat in bazinele
hidrografice respectand principiile UE, incluse in Directiva Cadru –
Apa. Directiva Cadru pentru Apa (DCA) este cadrul legislativ umbrela
care cuprinde toate politicile europene focalizate pe protectia
resurselor de apa reusind sa aduca o perspectiva unitara la evaluarea
starii ecologice: biologica si chimica a resurselor de apa.
Romania a elaborat in 2009 planurile de management al bazinelor
hidrografice la nivel de sub-bazin (11 planuri de management), cat si la
nivel national, sub forma Planului de Management National – Rezumat
al planurilor de management bazinale care contribuie la dezvoltarea
Planului de Management International al Districtului Bazinului
Hidrografic al Dunarii si Tisei.
Pentru a-si atinge obiectivele pana in 2015, Planul de Management
Bazinal ofera implementarea unui „Program de Masuri”, care trebuia
sa devina operational pana la 22 decembrie 2012. Urmatorul Plan de
Management Bazinal vizeaza perioada 2016- 2021 si este in curs de
elaborare in prezent.
Costurile pentru investitia masurilor de baza cat si cele suplimentare
sunt estimate la nivel de bazin hidrografic si insumeaza aproximativ
20.387 miliarde de euro, din care 97% sunt reprezentate de realizarea
masurilor de baza.
