La fiecare cinci ore, un medic pleacă din ţară. Şi nu se mai întoarce. În spitalele din străinătate, îl atrag condiţiile de muncă, metodele diferite de practică şi salariile, de câteva ori mai mari ca în țara noastră. În fiecare an, România pierde între 2.000 şi 3.000 de medici. Migraţia lor a costat statul 3,5 miliarde de lei, în ultimii şase ani. Bani folosiţi pentru formarea şi specializarea lor. Ultimele statistici arată că 50% dintre studenţii la Medicină se înscriu la facultate cu gândul să plece din țară după absolvire. Dar unii se şi întorc. În ţara în care nu se construiesc spitale, în care bolnavii mor pe capete şi în care medicii sunt foarte prost plătiți, câţiva doctori, tineri, studioşi şi pasionaţi, vor să ne salveze. Echipa Observator de la Antena 1 lansează din 4 noiembrie campania ”Vreau să salvez în România”, un demers firesc într-o țară care îşi pierde medicii și în care pacienții aproape că nu au drepturi și, în general, nici condiții.
După campaniile ”Alege să nu suferi”, prin care Observatorul Antenei 1 a determinat autoritățile să schimbe legea și să deconteze protezele mamare pentru pacientele cu cancer mamar, și ”Ajută-i să zâmbească”, prin care statul a fost convins să le dea copiilor cu probleme grave, precum cancerul osos, proteze, dar și să ofere bolnavilor de cancer condiții pentru radioterapie – echipa Observator atrage acum atenția asupra lipsei medicilor prin intermediul campaniei ”Vreau să salvez în România”. Numărul medicilor care se întorc nu se poate calcula în procente. Îi numeri pe degete. Însă cazurile lor arată că se poate. Sunt specialişti formaţi şi recunoscuţi în toată lumea, care au decis să accepte provocarea sistemului medical din România. Doctori care cred că migraţia medicală e de folos, atâta vreme cât cei care se specializează se şi întorc, la un moment dat, acasă. Unde pot aplica metodele diferite practicate în străinătate, pentru a dezvolta sistemul medical.
De marţi 4 noiembrie, echipa Observator le face cunoștință telespectatorilor Antena 1 cu cei care au ales România, deşi străinătatea i-ar alege pe ei din mii de specialişti. Reporterul Observator Ana Moraru a pătruns în cabinetele, casele, laboratoarele unora dintre cei mai râvniţi salvatori de viaţă din lume: șase români dintre cei mai apreciaţi medici de pe mapamond – din regatul miliardarilor, Monaco, şi până în Italia şi Spania, Germania şi Statele Unite, deţinătoarele celor mai avansate sisteme medicale. Toţi medicii prezentaţi în campania ”Vreau să salvez în România” lucrează acum în în țară, în clinici private. Unii dintre ei au reuşit să intre şi în sistemul de stat, după luni sau chiar ani de examene. Toţi au pacienţi străini care îi caută acum în România, pentru tratament.
CĂTĂLIN BADIU a studiat medicina la Munchen, s-a specializat în chirurgie cardiacă şi a lucrat la Institutul Inimii din Munchen. A făcut peste 1.000 de operatii pe cord deschis – este specializat în chirurgie cardiacă minim-invazivă, plastii valvulare, protezarea aortei ascendente cu păstrarea valvei aortice și bypassul coronarian total arterial. În urmă cu patru ani a început să facă demersurile de întoarcere în ţară. Şi după un şir de examene care păreau că nu se mai termină, a reuşit să intre in sistemul medical din ţara lui. Lucrează deja la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde va coordona, în curând, şi un centru de chirurgie cardiacă. În paralel, lucrează la o clinică privată şi încă mai operează, ocazional, la Munchen. Două lucruri l-au convins pe Cătălin să vină acasă: familia şi provocările din sistemul medical din ţară. Cand nu muncește (dar când nu muncește?), cântă la… pian.
CLARA ALEXANDRESCU a studiat medicina în România, apoi s-a specializat în străinătate. „Eu vin dintr-o familie în care suntem 45 de doctori. Totuși, când m-am dus să fac medicină, nici nu ştiam cât câştigă un doctor”, spune ea. Este considerată unul dintre primii trei medici specialişti în ecografie cardiacă din lume. Acum zece ani a urmat studii de specialitate în Italia (ecografie cardiacă), apoi Ministerul Educaţiei i-a oferit o bursă de cercetare la Monaco, pentru implementarea de noi metode imagistice în România. A continuat specializarea la Mayo Clinic în Rochester şi în Toulouse, în Franţa. Un centru de cardiologie din Monaco i-a oferit un job pe care nu l-a refuzat. Împreună cu soţul ei, radiolog, s-a mutat acolo, unde clinica le-a oferit condiţii de acomodare (apartament, şcoală pentru copii etc.) Acum, Clara Alexandrescu, tot împreună cu soţul ei, conduce un centru de recuperare de şi prevenţie cardiovasculară, înfiinţat lângă Bucureşti în 2013. Amândoi lucrează şi aici, dar şi în Monaco. Însă speră să se retragă complet în România, cât mai curând. „Soţul meu e un om care iubeşte România, a zis că fiecare trebuie să vină şi să plece. Să se ducă, să se perfecţioneze, dar trebuie să trăiască la el acasă.”
ŞTEFAN MINDEA s-a mutat în Statele Unite cu familia, când avea cinci ani. A studiat medicina acolo, iar la nici 40 de ani a condus Secţia de Neurochirurgie spinală a Centrului Medical Universitar Stanford. Este cel mai tânăr şef de neurochirurgie de la Facultatea Stanford. Un schimb de experienţă în România i-a arătat prin ce trec pacienţii de aici. A remarcat că ei nu beneficiază de tratamente neurochirurgicale minim-invazive. Şi s-a simţit dator să aducă în România experienţa din Statele Unite. E printre cei mai buni neurochirurgi din lume, dar în România nu a reuşit să pătrundă încă în sistemul de stat. Lucrează într-o clinică privată (Medlife) şi încă încearcă să-şi echivaleze studiile în România. Este co-fondator al Brain Institute, prima instituţie medicală non-profit din România.
RADU MIHALCA a studiat medicina în Italia, unde s-a specializat în Endocrinologie şi Boli ale Metabolismului. În 2007 a început să lucreze la un centru de referinţă al şcolii italiene de andrologie. S-a întors în România în 2012 şi a reuşit să intre în sistemul de stat ocupând un post de doctorand la spitalul Elias din Capitală. Nici până în ziua de azi nu i-au fost recunoscute toate competenţele. Lucrează şi în mediul privat.
DANA IANCU este neuroradiolog de diagnostic și intervențional. Suna aproape science fiction, dar asta face: operează creierul, fără să taie. Nu-şi permite luxul să simtă gustul fricii sau al îndoielii. Intervenţiile pe care le face au învăţat-o că deciziile se iau o dată şi bine. Ce face ea este nou, o tehnică dezvoltată la începutul anilor ’90 ca alternativă a neurochirurgiei. Dana Iancu s-a specializat în câteva dintre cele mai prestigioase centre universitare din lume, în Franța, la Paris și la Nancy, și în Canada, in trei locuri: Montreal, Winnipeg si Ottawa. Din 2004 până acum, a făcut în jur de 2.000 de intervenţii. Şi a ajuns să conducă programul de burse de cercetare al Universităţii din Ottawa. „Plecarea mea în străinătate a fost pentru descoperire, cercetare și explorare. Este un vis să poți face ceea ce ai învățat la nivelul pe care ți-l dorești acasă. Nu există ceva mai bun de atât”, crede ea. Acasă însă nu a fost și pentru Dana. În 2006, când a făcut prima încercare, cei de la Municipal, unde voia să profeseze, i-au spus că mai bine face cale-ntoarsă. România nu era locul în care putea să se dezvolte profesional. Aici, prima intervenţie minim-invazivă pe creier fusese efectuată abia în 2005. Dana nu s-a lasat. A revenit și acum își face echipa. Între timp, a găsit și soluţii pentru pacienţi trimişi acasă de spitale.
DRAGOŞ POPESCU e ”supra-specialist” în patologia genunchiului, atât artroscopică, cât și protetică, în cadrul Secției de Genunchi al Serviciului de Ortopedie din Hospital Clínic Barcelona. Acum, lucreaza și în sistemul privat din România şi vrea să se întoarcă împreună cu soţia şi copiii definitiv în România. E un personaj foarte deschis, un motociclist împătimit, spumos.
