75% dintre bolile de inimă pot fi prevenite. Cardiolog: „Cei mai mulți factori de risc țin de stilul nostru de viață”

Bolile cardiovasculare sunt, în continuare, principala cauză de mortalitate în România, jumătate dintre decesele înregistrate într-un an având la bază o patologie cardiovasculară. Statisticile sunt îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât specialiştii au observat că există un trend ascendent de mortalitate din această cauză în rândul persoanelor sub 65 de ani. Este şi motivul pentru care Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Sănătății, Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 prin care au fost trasate mai multe măsuri care vizează prevenția, diagnosticul precoce, tratamentul integrat și reabilitarea pacienților. Dr. Nicoleta Tascan, medic cardiolog la Hyperclinica MedLife Unirii subliniază că stă în puterea noastră să schimbăm statisticile, având în vedere că principalii factori de risc cardiovasculari ţin de stilul de viaţă nesănătos şi mult mai puţin de ereditate sau genetică.

Ce investigaţii de rutină facem pentru sănătatea inimii

Potrivit studiilor, în proporţie de peste 75%, bolile cardiovasculare au la bază factori de risc modificabili, ceea ce înseamnă că pacienţii se pot însănătoşi sau pot ţine sub control bolile asociate care conduc la riscul cardiovascular. Medicul cardiolog Nicoleta Tascan avertizează asupra unor simptome care ar trebui să ne alerteze şi să ne facă să ne prezentăm cât mai repede la medic.

“Simptomele care ar trebui să ne dea de gândit sunt oboseala neobişnuită, scăderea toleranţei la efort, dispneea- senzaţia de lipsă de aer, palpitaţiile- acele bătăi neregulate ale inimii, durere toracică anterioară (precordială sau retrosternală) la efort sau stres, uneori chiar durere în braţul stâng sau în mandibulă, cefaleea sau ameţeala, tulburările de vedere, zgomote anormale în urechi”, a explicat cardiologul.

De cele mai multe ori, spune medicul, atunci când aceste stări persistă şi afectează viaţa pacienţilor, aceştia se prezintă la consultaţie. Ideal ar fi, însă, ca fiecare persoană, să îşi monitorizeze starea de sănătate periodic prin anumite investigaţii recomandate de medicul de familie, pentru a preveni îmbolnăvirea.

“În primul rând, anual, ar trebui ca fiecare persoană să îşi facă setul de analize de sânge uzuale care include, pe langa altele: profilul lipidic de bază (colesterol total, trigliceride, LDLc, HDLc) şi glicemia, la care putem să adăugăm CRP hs-proteina C reactivă ultrasensibilă, marker al inflamaţie, dar şi hemoglobina glicozilată, o analiză esenţială pentru depistarea la timp a prediabetului, respectiv diabetului. Ulterior, în funcţie de rezultate, se mai poate completa cu alte determinări specifice.

Dacă pacientul nu a avut alte probleme care să îl aducă la consult cardiologic înainte, în jurul vârstei de 40 de ani este necesar un consult de rutină cu o discuţie amănunţită privind simptomele, respectiv semnele, istoricul medical personal sau familial, examen clinic cu măsurarea tensiunii arteriale la ambele braţe, auscultaţia inimii, palparea pulsurilor, electrocardiograma (ECG) şi ecografie cardiacă. În urma acestui consult putem stabili riscul cardiovascular, urmând ca persoanele sănătoase să revină la control mai rar, la 3-5 ani, în absenţa simptomelor”, a menţionat dr. Tascan.

În prezenţa factorilor de risc semnificativi, a antecedentelor familiale importante, cum ar fi prezenţa bolii cardiovasculare la vârstă tânăra la rudele de gradul 1, prima evaluare poate avea loc mai devreme şi poate fi urmată de reevaluări mai frecvente, chiar anuale, mai spune medicul.

“După vârsta de 50-60 ani, este necesară o evaluare cardiologică anuală, indiferent dacă pacientul are sau nu simptome specifice.

În funcţie de simptome, examenul clinic, aspectul ECG-ului şi/sau ecocardiografiei, pacienţilor li se mai pot recomanda şi alte investigaţii complementare cum ar fi: holter ECG, monitorizare automată a tensiunii arteriale pe 24 ore, test ECG/ ecocardiografie de efort, ecocardiografie transesofagiana, ecografie Doppler vasculară, CT coronarian (scor de calciu/angio CT coronarian), RMN cardiac, angiografie coronariană/arterială”, a subliniat cardiologul.

Stilul de viaţă, foarte important în patologia cardiacă

Pe lângă investigaţiile de rutină, cel mai important este ca fiecare persoană să aibă un stil de viaţă cât mai sănătos, pentru că cele mai multe boli de inimă sunt urmarea unor obiceiuri nocive menţinute mult timp.

„Principalii factori de risc cardiovasculari sunt: sedentarismul, fumatul, consumul de alcool în exces, alimentaţia nesănătoasă, obezitatea-în special obezitatea centrală, dislipidemia, rezistenţa la insulină, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, stresul şi anxietatea, ereditatea, la care se adaugă vârsta şi sexul masculin. Dintre aceştia doar vârsta, sexul şi ereditatea nu sunt modificabili, ceilalţi pot fi modificaţi prin optimizarea stilului de viaţă sau prin tratament specific.

Există, totodată, ceea ce numim “noi factori de risc cardiovascular” iar aceştia sunt markeri care pot fi cuantificaţi în laborator. Printre ei se numără: homocisteina-care, peste un anumit nivel, se asociază cu risc crescut de ateroscleroză prematură şi tromboembolism, lipoproteina A – asociată cu risc crescut de ateroscleroza prematură, infarct miocardic, accident vascular cerebal, dar şi factorii proinflamatori – cum ar fi proteina C reactivă înalt sensibilă care măsoară inflamaţia cronică de la nivelul vaselor de sânge şi se corelează cu riscul de evenimente acute cum sunt infarctul de miocard şi accidentul vascular cerebral sau boala vasculară periferică”, a explicat medicul.

În unele dintre cazuri, bolile cardiovasculare apar pe fondul altor boli care şi de alte organe sau sisteme.

„Inima se poate îmbolnăvi din multe cauze. Există boli cardiace dobândite şi boli cardiace moştenite-ereditare sau congenitale. Bolile cardiace dobândite pot fi boli primare care afectează direct inima şi sunt strâns corelate cu prezenţa factorilor de risc cardiovascular, despre care am menţionat anterior, sau boli secundare- care apar ca o consecinţă a altor boli sau terapii. Printre cel mai des întâlnite afecţiuni care conduc la îmbolnăvirea inimii se află hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, boala renală cronică, bolile endocrine – hipotiroidism, hipertiroidism, sindromul Cushing, feocromocitomul, acromegalia, hiperparatiroidismul primar. De asemenea, sunt de menţionat bolile oncologice şi mai ales terapiile oncologice, bolile hematologice – anemia de diverse cauze, policitemiile, limfoamele, leucemiile, trombofiliile, bolile reumatismale – poliartrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, sclerodermia şi spondilita anchilozantă. Deloc de neglijat sunt depresia şi tulburările de anxietate, dar şi dependenţa de droguri cum ar fi cocaina, amfetamine, ecstasy, marijuana şi haşiş”, a mai menţionat medicul cardiolog.

Prevenţia modernă a bolilor cardiovasculare

Medicina modernă înseamnă prevenţie şi riscul cardiovascular poate fi estimat prin mai multe metode de screening, de la cele mai simple, cum sunt diagramele SCORE, până la cele mai complexe, cum este testul genetic Longevity 100+ dezvoltat de MedLife care arată, printre altele, predispoziţia pacienţilor de a face în timp o boală cardiovasculară.

“În practică, folosim, în special, diagramele SCORE (Systemic Coronary Risk Estimation) care estimează riscul pentru evenimente cardiovasculare în următorii 10 ani, la persoanele aparent sănătoase, care nu au manifestat simptome specifice, dar care au mai mulţi factori de risc prin asocierea cărora le creşte riscul cardiovascular. Aceste diagrame estimează riscul pe baza vârstei, sexului, nivelului tensiunii arteriale, nivelului colesterolului, statusul de fumător. Există şi pacienţi pentru care nu este necesară estimarea riscului pe baza acestor diagrame, aceştia încadrându-se din start la risc înalt sau foarte înalt din cauza patologiei pe care o au.

Testul Longevity 100+ identifică, printre altele, predispoziţia atât pentru boli cardiovasculare cât şi pentru factorii de risc cardiovascular, aceste date contribuind la o mai bună evaluarea a riscurilor individuale şi la construirea unor planuri personalizate de monitorizare şi prevenţie, ceea ce îi ajută foarte mult pe pacienţi. Identificarea unui substrat genetic pentru bolile cardiovasculare poate duce la un diagnostic mai precis şi poate influenţa gestionarea terapeutică. În cazul unor patologii, testarea genetică poate avea, pe lângă implicaţiile diagnostice şi implicaţii prognostice şi terapeutice şi un plan de urmărire pe termen lung.

Unul dintre obiectivele majore ale testării genetice este stabilirea riscului de boală la membrii familiei unui pacient cu o anumită patologie determinată genetic, identificând astfel membrii familiei aflaţi la risc în stadiul asimptomatic, iar în aceste cazuri intervenţiile profilactice pot întârzia debutul, pot reduce severitatea bolii sau pot preveni evenimente clinice majore cum sunt accidentele vasculare, infarctul miocardic sau moartea subită. Totuşi, majoritatea bolilor cu substrat genetic au etiologie multifactorială, factorii genetici nefiind singurii care determină boala. Pentru anumite patologii, testarea genetică ne arată predispoziţia de a dezvolta boala făra a prezice cu certitudine apariţia ei, ceea ce este un lucru foarte bun, pentru că putem aplica măsuri preventive şi astfel să nu ajungem să dezvoltăm boala, chiar dacă avem un risc crescut”, a subliniat cardiologul.

Comportament sănătos încă din copilărie

Ideal ar fi, însă, mai spune medicul, ca măsurile preventive care ţin de un stil de viaţă sănătos să fie puse în aplicare încă din copilărie şi să devină un comportament pe durata întregii vieţi. Copiii cu obezitate morbidă, sedentari, sunt principalii candidaţi la dezvoltarea bolilor cardiovasculare la vârsta adultă sau chiar mai devreme.

“Cele mai multe boli cardiovasculare pot fi prevenite prin intensificarea intervenţiilor care ţin de sănătate publică la nivel de societate, dar mai ales de eforturile fiecăruia de adoptare a unui stil de viaţă sănătos, conştient, care presupune în principal activitate fizică regulată, nutriţie adecvată, fără fumat, fără consum excesiv de alcool, gestionarea corectă a stresului şi, nu în ultimul rând, controale medicale periodice pentru evaluarea riscului, urmate de optimizarea stilului de viaţă şi tratamentului factorilor de risc, acolo unde este cazul”, a conchis dr. Nicoleta Tascan.

Editor : A.D.V.