„Dragi fraţi şi surori, cu profundă tristeţe trebuie să anunţ moartea Sfântului nostru Părinte Francisc”, a anunţat cardinalul Kevin Farrell pe canalul TV al Vaticanului.
„La 7:35 în această dimineaţă, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”, a adăugat el.
Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. A fost primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea.
De asemenea, a fost primul papă originar de pe continentul american şi primul papă iezuit.
El s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranţi italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos Aires). La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obţinut licenţa în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatură şi psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe şi la Colegio del Salvador din Buenos Aires.
În anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires.
În consistoriul din 21 februarie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea de cardinal.
În data de 14 martie 2013, prima zi de după alegerea sa în funcţia de episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, a vizitat Bazilica Santa Maria Maggiore şi s-a închinat icoanei Salus populi Romani. La întâlnirea cu jurnaliştii din data de 16 martie 2013 a arătat că şi-a ales numele de papă în amintirea lui Francisc de Assisi.ş29ţ Cu aceeaşi ocazie a spus că i s-a sugerat să-şi ia numele de Adrian, în semn de continuitate cu papa Adrian al VI-lea.
Slujba de inaugurare a pontificatului său a avut loc la 19 martie 2013.
Papa Francisc vorbea cursiv următoarele limbi: spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiana – limba maternă a părinţilor -, engleza, franceza, latina, germana, limbă în care şi-a redactat teza de filosofie.
Papa Francisc a vizitat România în perioada 31 mai-2 iunie 2019, sub genericul „Să mergem împreună!”
Cum va fi ales următorul Papă, după decesul Papei Francisc
Vor fi făcute amenajări speciale la Vatican, în scopul de a asigura izolarea „marilor electori”, dar şi pentru a permite traiul în condiţii de minim confort în timpul conclavului, în condiţiile în care numeroşi membri sunt în vârstă.
Cardinalii interă în conclav la cel puţin 15 zile şi maxim 20 de la decesul sau retragerea Papei. Ei trec în cortegiu din Capela Paulină în Capela Sixtină. Apoi se închid porţile, se scot cheile, iar izolarea este verificată de cardinalul şambelan la interior şi de prefectul Casei Pontificale la exterior.
Cardinalii nu au voie să voteze pentru ei înşişi şi trebuie să depună pe rând un jurământ de respectare a votului secret şi de acceptare a rezultatului. Ei jură că acela dintre ei care va fi ales nu va renunţa niciodată să revendice drepturile depline ale pontifului roman.
Procesul de votare se desfăşoară în Capela Sixtină, cu două scrutine dimineaţa şi două seara. Buletinele de vot sunt apoi arse. Cardinalul care obţine două treimi din voturi este ales. În cazul unui impas, există şi posibilitatea votului cu majoritate absolută.
După ce este obţinut rezultatul, decanul Colegiului Cardinalilor îl întreabă pe câştigător dacă acceptă alegerea. În cazul în care o face, acesta devine Papă, iar competenţele sale se extind imediat asupra lumii catolice din întreaga lume.
Noul Papă trebuie să declare ce nume va purta ca suveran pontif.
În timpul desfăşurării scrutinului, o sobă din capela sixtină informează mulţimea adunată în Piaţa Sfântul Petru în legătură cu rezultatul votului. Dacă fumul este negru, Suveranul Pontif nu a fost ales. Dacă este alb, înseamnă că a fost ales un nou Papă.
Articolul Papa Francisc a murit, anunţă Vaticanul apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
