Reforma în finanțe publice „Toată lumea plătește”: cresc accizele și impozitul pe profit

Mediafax

Primul pilon al reformei vizează reducerea deficitului bugetar și creșterea capacității statului de a colecta venituri. România se confruntă cu un deficit bugetar de peste 9% și costuri de creditare mari, ceea ce face urgentă reducerea cheltuielilor publice.

Autoritățile propun o abordare directă, evitând cosmetizările, și vor tăia acolo unde există risipă, urmând principiul „Toată lumea plătește”. În paralel, se intenționează reorganizarea profundă a agențiilor fiscale precum ANAF, Antifraudă și Vama, pentru a le face autonome, digitalizate și bazate pe indicatori de performanță, se arată în noul program de guvernare.

Primul pilon în programul de guvernare: Ordinea în finanțele publice

CONSOLIDARE FISCALĂ

Ajustări de taxe

Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);

Creștere accize cu 10%;

Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;

Creștere impozit pe dividende și profit la 16%

Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)

Taxare Ecologică (jalon PNRR)

Creștere valorii pentru taxa de rovignetă

Plafonarea pensiilor și salariilor

ANALIZA ȘI PRIORITIZAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII

Prioritizarea programelor de investiții din bugetul național

Introducerea cofinanțării APL-uri, în funcție de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiții;

Reevaluarea și prioritizarea programelor de investiții;

Introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor ( ex: număr de locuitori, spor natural, număr de autorizații de construcție);

Evaluarea utilizării proiectelor finalizate (ex. număr racordați la rețele de apă, canalizare, etc);

Standarde de cost revizuite;

Analiza schemelor de sprijin din fonduri guvernamentale;

Restrângerea schemelor, cu excepția celor care cresc exporturi, scad importuri, și creează valoare adăugată (ex. procesarea produselor agricole, etc.);

Evaluarea și eșalonarea proiectelor din programul Anghel Salgny;

REFORMA ADMINISTRAȚIEI LOCALE

Măsuri 2025

Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populația, conforme cu ultimul recensământ;

Grile de salarizare naționale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;

Scheme de personal maximale;

Stimularea performanței (ex. alocări funcție de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizații pentru a construi și stabili corect impozitele);

Raportarea normei poliție locală la 1500 locuitori și coordonarea cu poliția națională;

Creșterea capacității de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele;

Transferarea rețelelor de utilități publice neautorizate către operatorii regionali autorizați;

MODIFICAREA LEGISLAȚIEI GENERALE CARE SĂ PERMITĂ REFORME

Revizuirea statutului funcționarilor publici și a celor parlamentari;

Revizuirea Codului muncii;

Dezvoltarea unui sistem de evaluare a funcționarilor, mai simplu și direct legat de indicatorii de performanță ai managmentului, respectiv cu impact direct în relația de muncă cu instituția;

Dezvoltarea unui sistem mai simplu și mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanță pentru conducerile instituțiilor;

Modificarea legii dialogului social;

Revizuirea contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;

RESTRUCTURARE COMPANIILOR DE STAT

Consilii de supraveghere sau administrație formate din profesioniști;

Reducere CA-urilor, comitetelor și consiliilor de supraveghere;

Reduceri de personal acolo unde se justifică această măsură;

Transparență (ex. CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);

Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în raport cu responsabilitățile/indicatorii de performanță;

Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire;

„Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;

Reducerea subvențiilor și creșterea eficienței;

Auditarea activelor;

Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);

Listarea la bursă a mai multor companii de stat;

REFORMA AUTORITĂȚILOR AUTOFINANȚATE

Reformarea ANCOM, ASF, etc.

Modificarea legilor de funcționare;

Limitarea salarizării;

Reducerea personalului suport;

Economiile acestora vor fi colectate la buget sau lăsate în piață;

REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare (ex. crearea unui departament digital, în subordinea primului ministru, care să coordoneze toate eforturile, să decidă și să aplice măsuri de standardizare pentru baze de date și soluții digitale, dedicate administrației centrale).

Calculul corect al personalului. Reducerea cu 20% a angajaților;

Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate;

Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor

Eficiență în educație. Normă didactică mărită și redimensionarea burselor concomitent cu creșterea perfomanței.

 

PERFORMANȚĂ MAI BUNĂ ÎN SĂNĂTATE

Creșterea performanței spitalelor

Reducerea numărului de paturi cu spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030;

Plata funcție de performanță pentru medici;

Reducerea sporurilor la personalul din spitalele cu datorii;

Numirea șefilor de secții de către manageri, nu de către universități. Contracte de performanță;

Consorții de spitale și achiziții comune pentru materiale primare;

Creșterea bazei de plătitori la Casa de Asigurări și eliminarea excepțiilor;

Descurajarea acordării de concedii medicale fictive. Eliminarea scutirii CASS pentru toate concediile medicale;

Creșterea cu 20% a bazei de contribuabili a CASS, prin eliminarea excepțiilor. (Plătitori 6.3 milioane – beneficiari 16.6 milioane);

Creșterea cu peste15% prin aplicarea CASS la pensiile mari;

Creșterea ponderii medicamentelor generice și respectarea ghidurilor de tratament;

Folosirea eficientă a bugetelor CNAS

Reducerea centrelor de permanență din mediul urban;

Sistemele private de sănătate care vor dori contract cu CNAS vor avea obligația ca minim 80% din personalul angajat să fie angajați cu normă întreagă.

Rezidenții în sistem privat vor fi plătiți parțial de unitatea medicală;

Desfacerea contractului de muncă pentru personalul medical care desfășoară, în timpul programului de lucru din sistemul public, activități medicale în alte unități sanitare;

Convertirea unităților sanitare cu grad redus de ocupare și servicii medicale ineficiente în ambulatorii sau spitale de recuperare și paleație;

MAI MULȚI ANGAJAȚI ÎN ECONOMIE

Descurajarea nemuncii și creșterea numărului de oameni care muncesc

Reducere perioadei de șomaj;

Reglementarea acordării concediilor medicale;

Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate;

Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap;

Ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;

Eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate;

RESURSE NATURALE VALORIFICATE MAI BINE

Analiza și stabilirea corectă a redevențelor;

Creșterea capacității de control a ANRM;

REFORMA PENSIILOR SPECIALE

Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani;

Legi de salarizare noi care să prevină procesele și calculul incorect al salariilor;

Plafonarea câștigurilor din pensiile necontributive;

Reclasificarea personalului din instituții în vederea calculului vârstei de pensionare;

Sentințe unitare și criterii de performanță în justiție;

Obiectivele Ministerului de Finanțe

Ministerul Finanțelor va reprezenta în următorii ani pilonul central al reformei administrației publice și al garantării sustenabilității economice a României. Direcțiile de acțiune se vor corela cu jaloanele asumate în cadrul PNRR, cu Pactul de Stabilitate și Creștere și cu obiectivele de convergență economică stabilite la nivel european.

Reforme / reorganizări / comasări

Reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului și ale ANAF / AVR, care va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structura de tip „policy unit” pentru fundamentarea tehnică a deciziilor.

Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru toate politicile fiscale noi.

Crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate, prin reformarea activitatii de asistenta contribuabili la nivelul Ministerului Finantelor care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice, contribuind astfel la reducerea incertitudinii fiscale.

Reorganizarea ANAF din perspectiva structurii și a proceselor

Din perspectiva coordonării trebuie o structură piramidală:

in acest moment există 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele.

Centralizarea activitatii structurilor suport la nivel central / regional al ANAF si in coordonarea structurilor Ministerului Finantelor

Centralizarea deciziilor pentru:

Analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare fiscală

Controlul operativ şi inopinat, precum si controlul fiscal la nivel de regiuni

Reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale;

Stabilirea de indicatori de performanță;

Reforma pentru cresterea increderii contribuabililor in serviciile fiscale:

Depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local și organizarea de examene la nivel central pentru ocuparea funcțiilor de conducere

Reducerea cazurilor de exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere vacante

Utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operaţiunilor de control

Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal

Asigurarea sustenabilitatii datoriei guvernamentale prin:

Menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen lung sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene.

Finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe

Accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate.

Programe de finanțare /dezvoltare/prioritare

Derularea unei analize de impact a tuturor programelor nationale, scheme de ajutor de stat si proiecte de investitii cu finanțare multianuală din bugetul de stat, cu scopul de a le identifica pe cele cu eficiență scăzută sau redundanță față de alte surse de finanțare (UE, BEI, BERD), în vederea suspendării sau restructurării acestora.

Lansarea unui registru public al tuturor programelor de finanțare bugetară, cu descrierea obiectivelor, indicatorilor de performanță, alocărilor anuale și stadiului de implementare.

Conditionarea demararii programelor noi de finantare de evaluarea impactului economic si social al fiecarui program pe baza analizei cost-beneficiu.

Măsuri de dezvoltare

Adoptarea unui cadru de bugetare pe obiective, care va permite corelarea alocărilor bugetare cu rezultate clare și cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie.

Înființarea unui Fond de Investiții Publice cu componentă de capital de risc pentru proiecte inovatoare ale statului în domenii strategice, gestionat în colaborare cu Banca de Investitii si Dezvoltare.

Colaborarea cu Banca Mondială, OECD și Comisia Europeană pentru implementarea unui mecanism de evaluare a politicilor publice bazat pe date, simulări și analize comparative internaționale.

Acțiuni pentru companii / instituții subordonate

Instituirea unui sistem de indicatori de performanta ce trebuie raportati de catre institutiile subordonate si companii

Implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să permită tratament diferențiat pentru contribuabili în funcție de istoricul lor de conformare și contribuție.

Reducerea numarului membrilor CA corelat cu piața și specificul fiecărei companii, reducerea comitetelor și numarului membrilor in consiliile de supraveghere remunerate

Monitorizare obiectivă si continuă a performanțelor la nivelul funcționarilor / autorităților prin implementarea unor proceduri de raportare zilnică / lunară / trimestriala a activităților urmând ca raportările să stea la baza oricărei evaluări ulterioare a performanțelor/impactului reducerilor.

Numirea, evaluarea si remunerarea administratorilor executivi si neexecutivi prin raportare la mediul concurential. Aplicarea unor prevederi legale unitare pentru desemnarea administratorilor executive si neexecutivi in functie de specificul activitatii acestora.

Măsuri de debirocratizare / digitalizare

Operaționalizarea completă a sistemului SAF-T, cu obligații extinse de raportare digitală pentru toți contribuabilii mari și mijlocii, în paralel cu facturarea electronică obligatorie.

Limitarea contrafacerii si evaziunii asociate pentru produsele cu risc de contrafacere – urmărirea traseului produselor de la fabricant la beneficiar atât în scopul limitării evaziunii cât și al protecției publicului față de produsele contrafăcute prin implicarea consumatorului final dar si a administratiei:

consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spe vânzare.

administrația poate controla întreg traseul de la producător, ambalare, grupare etc. prin distribuitori și transportatori la locul de desfacere și pînă la consumator prin elemente de marcare a produselor sau a ambalejelor sau a amândurora combinate cu instrumente de citire a marcajelor, sisteme informatice pentru prelucarea datelor.

Imbunatatirea relatiei cu contribuabilul prin:

Regandirea portalului ANAF pe nevoile contribuabilului

Includerea unor mecanisme de feedback de la fiecare contribuabil pentru a intelege relatia sa cu ANAF si ce se poate imbunatati

Digitalizarea si simplificarea formularelor care se completeaza manual, inclusiv Declaratia Unica

Internet banking si validarea stingerii creantelor in termen scurt dupa efectuarea platilor prin utilizarea unor scheme de plati existente si modificarea unor norme legislative

Evaluarea contribuabililor in termen cat mai scurt de la depasirea scadentei in colectarea creantelor in vederea evaluarii si stabilirea impreuna cu acesta a masurilor de remediere si comunicarea in timp real cu sistemul bancar in cazul contribuabililor care inregistreaza debite restante.

Scaderea evaziunii prin:

Valorificarea datelor colectate de ANAF din eFactura, AMEF, declaratii si alte seturi prin platforme de analiza avansata si dezvoltarea de indicatori de corelare a datelor

sistem de atentionare timpurie (early warning) bazat pe indicatori relevanti care sa sesizeze din timp eventuale probleme financiare ale contribuabilului

introducerea obligatiei de publicare a tuturor informatiilor / autorizatiilor, date de identificare a societatii care vinde online sub anumite platforme (ex. Emag, Altex, Facebook Market etc) similar magazinelor cu desfacere fizica a produselor si de inregistrare a rezidentei fiscale pentru fiecare magazin online care efectueaza acte de comert in Romania.

Trasabilitate financiara pentru tranzactiile efectuate prin platforme online cu corelatie intre sistemul bancar, firmele de curierat si sistemul vamal. Declararea tuturor conturilor folosite in activitatea comerciala pe baza extrasului de cont.

Altele

Elaborarea unei strategii naționale pentru sustenabilitate fiscal-bugetara 2025–2030, care va include jaloane clare de reducere a deficitului, ținte privind ponderea cheltuielilor rigide și politici de echilibrare a bugetului pe termen mediu.

Introducerea unui sistem trimestrial de raportare a execuției bugetare orientate spre rezultate, și publicarea indicatorilor cheie de performanță.

Consolidarea rolului Consiliului Fiscal și introducerea unui mecanism de dialog public extins înaintea adoptării măsurilor fiscale majore, inclusive prin solicitarea punctului de vedere din partea Camerei Consultatilor Fiscali în spiritul transparenței și responsabilității democratice.

Instituirea posibilității restructurării obligațiilor bugetare (mecanism prevăzut de OUG nr. 6/2019) poate fi de natură să determine creșterea veniturilor la bugetul de stat.

Prioritar se va pune accent pe conduita ANAF care, în procesul de administrare fiscală a contribuabililor, trebuie să se asigure că impun măsuri asigurătorii (sau executorii) asupra bunurilor debitorilor anterior deschiderii procedurilor de insolvență.

Introducerea in control fiscal a persoanelor fizice care au calitate de beneficiar real al societatilor intrate in proces de insolventa pe baza de analiza de risc

ANAF instituie măsuri pentru ca, în propriile evidențe să se reflecte cu fidelitate situația datoriilor restante ale contribuabililor, în fiecare zi.

Centralizarea planurilor de control

Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și taxarea tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării către APL-uri și instituirea unor taxe speciale la nivel local.

Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

Reducerea deductibilității pentru categorii de cheltuieli ce facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanță a companiilor mamă pentru sucursale, etc).

Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităților care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

Eliminare facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri relația Asia (Portul Constanța, Vămi);

Combatere evaziunii fiscale în industria de servicii;

Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizare evaziune fiscală;

Lege insolvență modificată – înăsprire regim și evitare insolvențe în cascadă;

Revizuirea tuturor tipurilor de subvenții acordate companiilor de stat. Restructurarea sistemului de subvenționare trebuie să se bazeze pe un set clar de criterii și indicatori de performanță și să fie condiționată de tipuri de cheltuieli eligibile, excluzând cheltuieli pentru autoturisme de lux sau bonusuri salariale.

Articolul Reforma în finanțe publice „Toată lumea plătește”: cresc accizele și impozitul pe profit apare prima dată în Mediafax.

Read MoreMediafax