Știrea sună cam așa: statul român a decis să solicite despăgubiri pentru cele patru obiecte de patrimoniu furate în Olanda, după ce același stat român a acceptat, din plină iresponsabilitate, să trimită la un muzeu din Olanda aceste patru piese de o valoare inestimabilă, printre care și coiful de la Coțofenești. Suma pe care o va primi statul român este, de fapt, cea a asigurării, 5,7 milioane de euro.
Așa sună știrea, însă știrea adevărată ar trebui să fie cam așa: statul român tocmai a vândut patru obiecte de patrimoniu de o valoare inestimabilă pe, cum să spun, infima sumă de 5,7 milioane de euro. Să mă explic.
Potrivit tuturor informațiilor, doi suspecți sunt chiar arestați preventiv, iar autoritățile olandeze susțin că piesele nu au fost topite. De ce există această suspiciune? Este limpede că cei care au făcut operațiunea au acționat la comanda unui colecționar și că acele obiecte sunt acum la colecționar. Deci, marea problemă pentru statul român era recuperarea pieselor.
Repet, nu are rost să explic acum ce înseamnă coiful de la Coțofenești. Sunt anumite obiecte de valoare, cu valoare inestimabilă, cu valoare istorică, nu este vorba despre valoarea efectivă, câtă ar fi aceasta, dacă o calculăm.
Problema este că autoritățile olandeze spun: „domnule, noi mergem înainte cu ancheta”, dar nu vor să spună unde se află obiectele. Nu vor să spună, asta e, nu ne mai obosim, îi trimitem în instanță, că așa este, iar instanța va decide, după legea olandeză. După părerea mea, dacă vă întrebați, va decide că sunt nevinovați.
Odată ce nu s-au descoperit obiectele, ei nu s-au dus la autorități să le arate, să spună „uite, acestea sunt.” E mai mult o presupunere.
Marea problemă pentru statul român era să exercite o presiune pentru ca autoritățile olandeze să ia în serios cazul și să descopere unde sunt piesele pentru a le returna statului român. În momentul în care soliciți despăgubiri, este clar că ți-ai luat adio, stat român, de la piesele respective. În același timp, practic, tu le-ai vândut, pentru că autoritățile olandeze nu vor mai fi acum preocupate să le descopere.
Le-am dat 5,7 milioane, iar cel care le-a comandat a făcut rost de aceste piese. Deci, noi avem de-a face cu o vânzare a unor obiecte de patrimoniu de către statul român. Statul român, știi, de la Ilie Bolojan, nu are mare nevoie de bani și cei 5,7 milioane de euro sunt bineveniți.
Vor intra, de exemplu, în miliardul ăla de euro cerut, cum să zic, de gașca, așa-zisa gașcă anticomunistă, care este împotriva nostalgiei și care cere această sumă ca formă de luptă. S-a făcut deja un plan, o să vă vorbesc la un moment dat despre el, un plan de luptă. Deci, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comuniste, Daniel Șandru, și șeful INSCO, sociologul – așa-zis sociolog – Remus Ștefureac, au cerut nici mai mult, nici mai puțin decât miliarde de euro.
A fost făcut public un plan din care rezultă că foarte mulți inși care l-au sprijinit pe Nicușor Dan în campanie vor fi răsplătiți acum, pentru că vor primi o afacere, niște bani, ca să lupte împotriva nostalgiei. Nu există așa ceva. Cum spun criticii de artă și istoricii de artă, este un îndemn pentru artiștii și colecționarii din străinătate să comande.
E simplu: statul român a început să-și vândă patrimoniul. Eu zic să trimitem și Columna Infinită.
O punem din nou pe Raluca Turcan la Ministerul Culturii, trimitem aia, sunt furate, e furată și masa tăcerii și Columna Infinită și după asta zicem „ne dă o despăgubire”. Și putem face așa cu toate obiectele de patrimoniu.
Articolul Ion Cristoiu: Statul român tocmai ce a vândut Coiful de la Coțofenești și alte trei obiecte de patrimoniu, de o valoare inestimabilă, pe infima sumă de 5,7 milioane de euro apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
