Pâinea declanșează eliberarea de dopamină – „hormonul fericirii” –, ceea ce are sens dintr-o perspectivă evolutivă: alimentele bogate în energie ne atrag. Dar aceste spike-uri ale glicemiei duc la efecte secundare: oboseală, poftă de dulce și lipsă de sațietate.
Pe lângă asta, majoritatea pâinilor din supermarket sunt ultraprocesate, cu puține fibre și aditivi de tot felul (conservanți, emulgatori, stabilizatori). Pâinea procesată, cu conținut redus de fibre, este asociată în mai multe studii cu un risc crescut de boli cardiovasculare și mortalitate.
Și nu, nici pâinile fără gluten nu sunt neapărat mai sănătoase: „conțin adesea aceiași aditivi pentru a imita textura și aspectul pâinii clasice”, spune Richards.
Poți slăbi dacă renunți la pâine?
„Dacă încerci să îți controlezi greutatea și consumi multe produse din grâu procesat, e un loc bun de unde să începi”, a declarat nutriționista Caren Richards pentru The Telegraph.
„În prima săptămână am înlocuit chifla cu vită de la prânz cu o salată verde, două ouă fierte și un pachet întreg de bresaola. Foamea, însă, era cruntă. Richards mi-a atras atenția asupra unei greșeli frecvente: înlocuirea pâinii fără a adăuga alimente care chiar să saturează duce la eșec.
Am trecut pe terci de ovăz cu banană dimineața și supe consistente cu fasole și leguminoase la prânz. Rezultatul? Mai puțină foame, zero prăjituri Kipling și câteva kilograme în minus”, a mai spus aceasta.
De ce ovăzul (tot un carbohidrat) funcționează, dar pâinea nu? „Pâinea are o densitate mare de carbohidrați – adică o cantitate mare de carbo pe porție – dar nu ține de foame. Legumele, lintea și fasolea oferă sațietate reală prin fibre, volum și conținut de apă”, explică Richards.
Ce efect are pâinea asupra digestiei?
Chiar dacă nu ai intoleranță la gluten, pâinea poate provoca balonare. Richards spune că glutenul este greu de digerat pentru mulți dintre noi, iar digestia poate fi influențată de stres. „În vacanță, când ești relaxat, mănânci focaccia și te simți bine. Acasă, stresat, un sandviș la birou îți poate sta în stomac ore întregi.”
Majoritatea pâinilor conțin puține fibre, așa că nu susțin flora intestinală. Leguminoasele, rădăcinoasele și alte alimente bogate în fibre ajută mult mai mult sănătatea digestivă.
Inclusiv glutenul, chiar dacă nu ești alergic, pune corpul la muncă. Richards spune că eliminarea glutenului, chiar temporar, poate oferi sistemului digestiv o pauză binevenită.
Dar pâinea „artizanală”? E mai bună?
Pâinea cu maia e, într-adevăr, mai blândă cu sistemul digestiv decât o pâine albă procesată. Totuși, „dacă mănânci prea multă, corpul tot se poate lupta cu conținutul de gluten”, avertizează nutriționista.
Și mai e ceva: consumul frecvent de pâine lasă mai puțin loc pentru alte alimente nutritive. Dacă mănânci toast în fiecare dimineață, ratezi ocazia să incluzi în dietă ovăz, chia sau ouă.
O dietă bazată pe un singur tip de aliment nu poate fi la fel de benefică precum una variată, bogată în nutrienți diverși.
„După patru săptămâni fără pâine, digestia mea s-a îmbunătățit, nu mă mai balonez și am slăbit. Cu nivelul glicemiei stabilizat, am redus automat consumul de dulciuri și gustări. Nu mai cad pradă poftelor de după-amiază, mănânc un fruct sau pur și simplu aștept masa următoare. Nu-mi propun să renunț definitiv la pâine, fiindcă știu că aș eșua. Dar am învățat că pot trăi bine și fără ea – cel puțin o vreme” conchide nutriționista.
Articolul Ce se întâmplă cu corpul tău după o lună fără pâine? apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
About the Author
