Cineastul Radu Jude sare din cinematografie direct în artele vizuale, printr-o expoziție organizată la „The Film Gallery Paris”.
Între 22 septembrie și 4 octombrie, este prezentată aici prima instalație video a regizorului, potrivit Curatorial.
Se numește „Sleep #2” și e un proiect realizat în colaborare cu Institutul Cultural Român, prin programul Cantemir, un program de finanțare destinat proiectelor culturale românești organizate în mediul internațional.
De altfel expoziția lui Jude, „un cinéaste intranquille” (un cineast neliniștit), vine în același timp cu retrospectiva filmelor sale, organizată tot aici, la Centrul Pompidou, între 23 septembrie și 11 octombrie.
Arta-joc, jocul-artă
„Sleep #2” nu a plecat ca un proiect artistic, ci ca o joacă pe tema filmului lui Andy Warhol, „Sleep”, un film experimental, alb – negru, realizat în 1963, cu premiera în anul următor.
Subiectul filmului este John Giorno, iubitul lui Warhol de la vremea aceea, filmat dormind.
Durata filmului e de 5 ore și 21 de minute, (Warhol voia să-l facă de 8 ore, cât durează un somn ca la carte, dar, din cauza limitărilor tehnice, a abandonat ideea).
Ideea lui Warhol a fost să-și contrapună arta, tiparului general acceptat, de tip narativ, suspans, deznodământ, preferând să se concentreze pe detaliu, contemplare, prezență, timp și percepția timpului.
Este considerat, de altfel, un film de avangardă, un film underground, pentru viziunea sa asupra artei.
La premieră au fost foarte puțini spectatori și, dintre cei puțini, mulți au plecat în timpului filmului.
„Sleep #2” – fratele postmodern al lui Sleep
Tot pe scheletul contemplației e construit și „Sleep #2”, al lui Radu Jude.
Vorbim despre o lucrare prezentată pe patru ecrane, în care sunt explorate motive de filmare din primul „Sleep”, al lui Warhol, cu repetiții și variații de lumină, un joc în care spectatorul este integrat ca un „contemplator” suprem – o cameră web instalată în galerie îl face pe vizitator să intre în această dinamică a supravegherii, a atenției – conceptele de bază ale lucrării.
Și „Sleep #2” e despre viață, prezență, mortalitate, durată, privire, un underground mai de 2025, dar funciarmente curajos. Fratele postmodern al lui Sleep. De fapt, meta-postmodern, dacă stai să te gândești!
Într-o lume în care vizualul sparge și rupe tot în cale, iată că Radu Jude întoarce realitatea ca pe o clătită, folosindu-i în mod remarcabil propriile butoane, nu altceva, marcând dintr-un 11 metri la viziune artistică.
Dar „Sleep #2” nu se oprește aici…
În 9 octombrie, The Film Gallery va inaugura o a doua expoziție a lui Radu Jude, realizată în colaborare cu istoricul Adrian Cioflâncă și cu sprijinul Centrului Pompidou.
Expoziția se numește „The Exit of the Trains”.
În acest moment, Radu Jude stă comod în galeria celor mai importanți cineaști europeni.
„Cea mai iubită fată din lume” (2009), „Aferim!” (2015, premiat cu Ursul de Argint la Berlinală), „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii” (2023), „Kontinental ’25 (Ursul de Argint pentru scenariu la Berlinală) sunt doar câteva dintre creațiile sale.
Articolul Regizorul Radu Jude sare din cinematografie în arte vizuale cu o expoziție inedită la Paris apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
About the Author
