Până în septembrie, guvernul deja dăduse 40 mld. lei numai pe aceste costuri. În schimb, cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 6% și au fost tot de 40 mld. lei. Cu alte cuvinte, guvernul Ilie Bolojan dă pe investiții publice cât cheltuiește cu dobânzile la datorie.
Practic, dobânzile înseamnă 40% din deficitul bugetar de 100 mld. lei. Deficitul bugetar este diferența dintre cât încasează statul la buget din taxe și impozite și cât cheltuiește. Când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, automat guvernul trebuie să se împrumute ca să acopere diferența.
Numai că guvernul trebuie să se împrumute și ca să acopere datoriile vechi, ajunse la scadență. Că dacă a luat un credit acum 10 ani și a plătit numai dobânda la el, la scadență trebuie returnat integral. Așa se face că guvernul nu se mai împrumută numai cu 150 mld. lei, cât ar fi deficitul până la finalul anului, ci cu 260 mld. lei. Diferența de 110 mld. lei înseamnă returnarea acestor împrumuturi.
Numai în ultima lună, guvernul Bolojan s-a împrumutat cu peste 3 mld. lei, la dobânzi de peste 7%
Cheltuielile de investiții din fonduri naționale, evidențiate în execuția bugetară drept „cheltuieli de capital”, sunt în scădere cu 6% în perioada ianuarie-septembrie 2025, față de aceeași perioadă din anul trecut. Guvernul a dat 40 mld. lei pe aceste cheltuieli în primele 9 luni din 2025, cu 3 mld. lei mai puțin față de cât a dat anul trecut.
Cele mai mari cheltuieli ale statului sunt și cele care nu pot fi ajustate de pe o zi pe alta, spre deosebire de investiții, care sunt primele sacrificate când cifrele din buget arată rău. De exemplu, cu salariile bugetarilor, guvernul a cheltuit 127 mld. lei, o creștere de 6%.
Cu bunuri și servicii a cheltuit 71 mld. lei (+7%), iar cu pensiile și asistența socială a cheltuit 188 mld. lei (+13%)
Datoria publică a României a trecut de 1.000 mld. lei și a ajuns la peste 57% din PIB. Altădată, înainte de pandemie, când statele s-au îndatorat puternic, economiștii spuneau că, pentru o economie ca a României, nivelul maxim al datoriei publice e la 45% din PIB.
Cu toate acestea, deși a pornit de la 37% din PIB în 2019, datoria a urcat rapid și se apropie de pragul critic de 60% din PIB. Acest prag nu mai este o părere a economiștilor, ci este limita maximă admisă în țările membre ale Uniunii Europene, stabilită prin tratatele de funcționare a blocului european.
Că sunt, însă, alte state membre, cum ar fi Grecia sau Franța, care au datorii de peste 100% din PIB, este altă discuție. Este vorba și de capacitatea de rambursare a datoriei, spun economiștii, nu numai de nivelul ei. Cu alte cuvinte, este vorba de cât poate colecta un stat din taxe și impozite.
Guvernul, în loc să pornească motoarele relansării economice prin investiții publice, a tăiat banii pentru dezvoltare, dar au explodat cheltuielile cu dobânzile sau cu bunuri și servicii. Investițiile, chiar dacă, pentru un moment, reprezintă o cheltuială, aduc dezvoltare în viitor și bani la buget prin taxele și impozitele care sunt plătite de noii angajați sau de businessuri.
Articolul Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au explodat cu 50% în 2025 apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
