Propunerea de modificare a regulilor privind aderarea la UE se află într-un stadiu incipient și ar trebui aprobată de toate statele membre, afirmă surse citate de Politico.
Ideea este ca noii membri să dobândească drepturi depline abia după ce Uniunea Europeană își va reforma modul de funcționare, astfel încât să fie mai dificil pentru un singur stat să blocheze politici prin veto.
Procesul de extindere, blocat de unele state membre
Este cea mai recentă încercare a guvernelor pro-extindere de a revigora procesul de extindere, blocat în prezent de Ungaria și alte câteva țări din cauza temerilor legate de posibila concurență pe piețele locale sau de compromiterea unor interese de securitate.
Uniunea Europeană a făcut din extindere o prioritate strategică, însă încercarea de a crește numărul statelor membre de la 27 la până la 30 în următorul deceniu scoate la iveală diviziunile interne ale blocului.
„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul de veto până când vor fi implementate reformele instituționale-cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în cele mai multe domenii de politică”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german. „Extinderea nu trebuie încetinită de state membre care blochează reformele”.
Aderare flexibilă, fără revizuirea tratatelor UE
Inițiativa ar permite țărilor aflate în prezent pe calea aderării, precum Ucraina, Republica Moldova sau Muntenegru, să beneficieze de numeroase avantaje ale apartenenței la UE, dar fără drept de veto, un instrument pe care guvernele europene l-au considerat mereu esențial pentru a opri politici europene nedorite.
Raționamentul din spatele propunerii, discutată informal între statele UE și Comisie, potrivit surselor Politico, este că aducerea de noi țări fără drept de veto, cel puțin la începutul perioadei de aderare, ar permite o integrare mai flexibilă, fără a fi nevoie de o revizuire a tratatelor fundamentale ale UE, un subiect considerat inacceptabil de mai multe guverne.
Anterior, liderii UE insistau că o astfel de revizuire este necesară înainte ca blocul să poată primi noi membri precum Ucraina, avertizând asupra riscului de blocaje suplimentare la Bruxelles. Totuși, tentativele de a elimina dreptul de veto și pentru membrii existenți s-au lovit de o opoziție puternică, nu doar din partea Ungariei, ci și a Franței și Olandei.
Planul ca noii membri să adere fără drepturi depline „ar garanta că vom rămâne capabili de acțiune chiar și într-o UE extinsă”, a spus Hofreiter. „Din discuțiile cu reprezentanții statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă și viabilă”.
Această inițiativă apare pe fondul frustrării tot mai mari în rândul statelor candidate care au aplicat reforme interne majore, dar nu sunt mai aproape de aderare, deși au trecut ani întregi de la depunerea cererilor. În cazul Muntenegrului, negocierile de aderare au început încă din 2012.
Posibilă accelerare a negocierilor de aderare
Deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut din extindere un element central al agendei sale strategice, promițând aderarea Ucrainei și Republicii Moldova până în 2030, statele membre nu s-au arătat dispuse să accelereze procesul.
Înaintea evaluării Comisiei privind stadiul negocierilor de extindere cu diferitele state candidate, așa-numitul „pachet de extindere”, un diplomat european a sugerat că executivul UE ar putea accelera procesul prin avansarea negocierilor fără a cere aprobarea formală a tuturor celor 27 de state membre la fiecare etapă, evitând astfel un veto al lui Orbán.
Aderarea la UE a fost o temă cheie în recentele alegeri din Republica Moldova, câștigate de partidul Maiei Sandu, PAS, în timp ce dorința de integrare europeană a fost un motiv central al protestelor ucrainene din Maidan, din 2014.
Articolul Uniunea Europeană caută o soluție pentru extindere: aderare fără drepturi depline pentru noii membri apare prima dată în Mediafax.
Read MoreMediafax
About the Author
