România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, arată datele publicate marți de Eurostat, biroul de statistică al UE. Țara noastră a fost urmată de Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene s-a situat la 3,1%.
Potrivit raportului, doar câteva state membre – Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia – au reușit să încheie anul cu un buget pe plus.
Vecinii își țin bugetele în frâu
România este și singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat anul trecut cu un deficit de aproximativ 3% din PIB, iar Ungaria cu aproape 5%, valori considerabil mai reduse.
Pentru 2025, deficitul bugetar al României ar urma să se mențină între 7,5% și 8,5% din PIB, potrivit agențiilor de rating, cu o ușoară corecție față de 2024.
Un asemenea nivel al deficitului înseamnă că statul cheltuiește mult mai mult decât încasează, fiind nevoit să se împrumute constant pentru a acoperi diferența. De aici creșterea datoriei publice și costurile mai mari de finanțare, întrucât investitorii cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta guvernul. În plus, un deficit peste limita europeană de 3% menține România sub procedura de deficit excesiv, ceea ce poate atrage presiuni suplimentare din partea Comisiei Europene pentru reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor bugetare.
Încă sub media UE la datoria publică
În ceea ce privește datoria publică, România se menținea, la finalul lui 2024, la un nivel moderat: 54,8% din PIB. Țara noastră rămâne astfel sub media Uniunii Europene, care a fost de 80,7%, și mult sub zona euro, unde datoria a ajuns la 87,1% din PIB.
La polul opus, unele state nordice și baltice, precum Estonia sau Bulgaria, au continuat să aibă cele mai mici datorii din Uniune, sub pragul de 30% din PIB. În schimb, în sudul continentului, povara datoriilor rămâne foarte ridicată: Grecia și Italia depășesc cu mult 130% din PIB, iar Franța, Belgia și Spania se mențin peste 100%.
Cheltuim mult peste posibilități
Aceste diferențe de datorie nu explică întotdeauna și diferențele de deficit. Țările cu datorii mari, cum sunt Belgia sau Franța, adună mulți bani la buget, dar cheltuiesc și mai mult. Altele, cu datorii mici, cum este Bulgaria, reușesc să mențină echilibrul printr-o cheltuire mai atentă a banilor publici.
România, în schimb, are o problemă diferită: statul strânge foarte puține venituri, dar are cheltuieli apropiate de media europeană. Potrivit raportului statisticii europene, în 2024, cheltuielile publice în România au fost 43,6% din PIB, iar veniturile bugetare doar 34,2%, printre cele mai mici din Uniune. Media UE în 2024 a fost 49,2% pentru cheltuieli și 46,0% pentru venituri.
Economiștii atrag atenția că, deși datoria României este încă sub limita europeană de 60% din PIB, deficitele mari pot face ca aceasta să crească tot mai repede. Cu alte cuvinte, statul este nevoit să se împrumute tot mai mult și să plătească dobânzi tot mai mari pentru a acoperi lipsa de bani din buget.
Datele Eurostat sunt transmise de statele membre în cadrul procedurii de deficit excesiv, care monitorizează respectarea criteriilor de stabilitate bugetară în Uniunea Europeană.
Read MoreMediafax
About the Author
