Aflat în natură de milioane de ani, rechinul gulper se regăsește în ape din mai multe regiuni ale lumii, la adâncimi cuprinse între 200 și 1.500 de metri, fiind o specie despre care se știu încă prea puține lucruri. Trei sferturi dintre speciile de rechini cu ochi verde-strălucitori și corpuri subțiri sunt pe cale de dispariție, căutate pentru uleiul lor din ficat, foarte bogat în squalen — un compus chimic folosit de obicei în produsele cosmetice pentru proprietățile sale hidratante și antioxidante, potrivit CNN.
Uleiul de ficat de rechin a fost găsit într-o multitudine de produse cosmetice, de la loțiuni după ras și plasturi de nicotină până la machiaj, creme pentru protecție solară și tratamente pentru hemoroizi, conform International Fund for Animal Welfare (IFAW).
Se cer, astfel, măsuri de protecție în cadrul comerțului comercial pentru a ajuta aceste specii. În perioada 24 noiembrie – 5 decembrie, mii de cercetători, avocați, conservatoreiști și experți în comerț s-au adunat la Samarkand, Uzbekistan, pentru cea de-a XX-a Conferință a Părților la Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii de Faună și Floră Sălbatică Pe Cale de Dispariție (CITES). Pe data de 27 noiembrie, propunerea de includere a tuturor rechinilor gulper în Anexa II a CITES — o listă care ar reglementa comerțul internațional cu aceste specii și ar optimiza metodele de supraveghere — a ajuns un subiect central în cadrul conferinței.
Dileme în adâncuri
Până în prezent, măsurile comerciale s-au concentrat prea puțin pe speciile din apele adânci. Cu toate că mai mult de 145 de specii de rechini și pisici de mare apar în Anexa II a CITES, niciuna nu se numără printre speciile de ape adânci.
Cu cât pescuitul în ape adânci se intensifică, determinat de tehnologii mai avansate și de scăderea stocurilor de pești din apele de coastă puțin adânci, aceste specii pot fi supuse extincției. Potrivit unei cercetări din anul 2024, publicată în revista „Science”, care a studiat contextul a 521 de specii de rechini și pisici de mare din adâncime, aproximativ două treimi dintre speciile expuse riscului au fost folosite în producția de ulei de ficat. Rechinii gulper au parte de o atenție specială, întrucât uleiul lor este constituit din 70% squalen, cel mai ridicat procent dintre toate familiile de rechini. Astfel, populațiile de rechini gulper au fost reduse drastic cu peste 80% în unele regiuni.
Matt Collis, director de politici la IFAW, a precizat că aceste declinuri au avut loc în ultimii 20–30 de ani.
„Este atât o consecință a înțelegerii valorii uleiului de ficat de gulper în special, cât și a faptului că pescăriile devin mai sofisticate și pot viza speciile de adâncime mai ușor decât în trecut”, a declarat el pentru CNN.
Asemenea scăderi majore ar putea fi fatale pentru rechinii gulper, care ajung la maturitate mult mai târziu și se reproduc lent. Odată ce populațiile lor sunt reduse, pot trece ani până la refacerea acestora. Conform unui calcul, rechinul gulper leneș — denumit așa pentru ritmul său lent atunci când este prins — reprezintă o specie supraexploatată în Australia și ar avea nevoie de 86 de ani pentru a-și restabili doar 25% din populația avută la început.
„Se aseamănă mai mult cu mamiferele în modul în care se reproduc decât cu oricare alt pește. Asta îi face extrem de vulnerabili la presiunea pescuitului”, a explicat Collis.
O extincție profitabilă
Rechimii de adâncime sunt foarte căutați de industriile mari. Potrivit companiei de cercetare de piață Grand View Research, piața globală a squalenului a fost aproximată la 150 de milioane de dolari în anul 2023. Cu toate că 80% din acesta este extras din plante, în special din uleiul de măsline, raportul sugerează că pentru obținerea unei tone de squalen sunt necesari în jur de 3.000 de rechini. Datele oficiale anuale înregistrau, în anul 2012, o cerere globală de aproape 2.000 de tone de ficat de rechin destinate comercializării.
Cu o cotă de venit care depășește 70%, industria produselor de îngrijire personală și a cosmeticelor reprezintă cel mai mare consumator de squalen. Printre firmele beneficiare se numără Unilever (care deține branduri de frumusețe precum Dove sau Vaseline) și L’Oréal. În anul 2008, aceste firme au decis înlocuirea uleiului de ficat de rechin cu alte alternative din plante. Cu toate acestea, alte companii au utilizat în continuare uleiul, iar potrivit unui studiu global realizat în 2015 de BLOOM, o organizație franceză pentru conservarea mediului marin, care a testat 72 de creme hidratante, 20% aveau în componența lor squalen de rechin, incluzând un procent major de firme asiatice.
Brandul de frumusețe Biossance utilizează squalen provenit din trestie de zahăr încă de la apariția sa în 2016, iar un purtător de cuvânt a explicat prin e-mail pentru CNN că la acest moment, squalenul vegetal extras prin bioinginerie pare un substitut ideal pentru uleiurile hidratante găsite în ficatul rechinilor. „Produsele noastre inovatoare demonstrează că alternativele sustenabile nu doar că există, ci oferă și rezultate superioare”, au declarat reprezentanții brandului.
Collis este de părere că ,în ciuda presiunii asupra firmelor să renunțe la uleiul de ficat de rechin și să fie mai transparente în etichetare, pentru a-i ajuta pe consumatori să ia decizii informate, folosirea reglementărilor comerciale rămâne cea mai bună formă de protejare a rechinilor gulper.
„CITES este unul dintre puținele acorduri internaționale care are de fapt un mecanism de conformare. Așadar, dacă țările continuă să comercializeze volume mari fără evaluări adecvate privind sustenabilitatea sau dacă nu achiziționează legal speciile, acest lucru poate duce în cele din urmă la suspendarea comerțului. Există un stimulent real pentru țări să-și pună în ordine gestionarea pescăriilor dacă vor să continue comerțul cu aceste specii”, a mai precizat el.
În ultimii 20 de ani, situația alarmantă în ceea ce privește reducerea populațiilor de rechini gulper și solicitările pentru includerea lor în Anexa II au fost amintite constant în cadrul întâlnirilor CITES. Cea mai recentă propunere sugera că includerea este întârziată, precizând că este „necesar să se reglementeze comerțul internațional (cu rechinii gulper) înainte ca populațiile să scadă și mai mult până la punctul în care ar necesita includerea în Anexa I” — lista de prioritate mai înaltă care interzice total comerțul internațional în scopuri comerciale.
Conform lui Collis, cu cât mai multe state, precum Maldive, care au optat pentru interzicerea pescuitului de rechini gulper în 2010, după o reducere de 97% a populațiilor în 21 de ani, își exprimă acordul pentru reglementări privind redeschiderea pescuitului, cu atât devin mai importante reglementările internaționale privind limitarea comerțului.
About the Author
