România se află pe lista puținilor ”aliați model” din cadrul NATO ai Statelor Unite pentru sprijinul acordat în războiul din Iran, numele țării noastre regăsindu-se chiar și pe o listă realizată de Casa Albă, care a împărțit statele Alianței în ”obraznice” și ”prietenoase”, scrie POLITICO, citând mai multe surse din NATO și din administrația Trump.
Iar președintele Donald Trump cântărește acum consecințele pentru aliații NATO de pe lista „obraznicilor”, arată sursa citată.
Această acțiune este cel mai recent semn că președintele Donald Trump intenționează să își îndeplinească amenințările împotriva membrilor care nu sunt considerați „aliați model”.
Casa Albă a elaborat ceva asemănător unei liste cu cei „obraznici sau drăguți” dintre țările NATO, în timp ce administrația Trump caută modalități de a-i pedepsi pe aliații care au refuzat să sprijine războiul din Iran.
Efortul, la care oficialii au lucrat înainte de vizita șefului NATO, Mark Rutte, la Washington în această lună, include o prezentare generală a contribuțiilor membrilor din Alianță și le plasează pe niveluri, potrivit a trei diplomați europeni și un oficial american al apărării familiarizat cu planul.
Este cel mai recent semn că președintele Donald Trump intenționează să își îndeplinească amenințările împotriva aliaților care nu respectă dorințele sale. Și este un alt punct de presiune asupra Alianței din ce în ce mai zdrențuite, care a fost afectată de atacurile lui Trump – de la presiunea sa de a anexa Groenlanda, până la avertismentul său privind o retragere completă a SUA din pact.
Șeful Pentagonului, despre ”aliații model”: ”Vor primi favoarea noastră specială”
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat ideea generală în decembrie. „Aliații model care se impun, precum Israelul, Coreea de Sud, Polonia, din ce în ce mai mult Germania, țările baltice și altele, vor primi favoarea noastră specială”, a spus el. „Aliații care încă nu își fac partea pentru apărarea colectivă se vor confrunta cu consecințe”.
Unul dintre diplomați a spus că lista pare să reflecte acest concept. „Casa Albă are un document de tip ”obraznicsau drăguț”, așa că presupun că gândirea este similară”, a spus persoana respectivă.
Administrația păstrează secrete orice detalii în timp ce planifică opțiuni, potrivit surselor. Iar oficialii au oferit puține clarificări cu privire la care ar putea fi favorurile pentru cei ”drăguți” sau consecințele pentru ”obraznici”.
„Nu par să aibă idei foarte concrete când vine vorba de pedepsirea aliaților răi”, a spus un alt oficial european, căruia, la fel ca alții, i s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni diplomatice sensibile. „Mutarea trupelor este o opțiune, dar asta pedepsesc în principal SUA, nu-i așa?”.
Casa Albă și-a exprimat clar frustrarea față de aliați. „Deși Statele Unite au fost întotdeauna alături de așa-zișii noștri aliați, țările pe care le protejăm cu mii de soldați nu au fost alături de noi pe parcursul Operațiunii Epic Fury”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, referindu-se la numele dat operațiunii din Iran de către Pentagon. „Președintele Trump și-a exprimat clar părerea despre această dinamică nedreaptă și, așa cum a spus, Statele Unite își vor aminti asta”.
NATO nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Există puține alternative pentru mutarea trupelor americane din Europa, așa că orice plan potențial ar implica probabil relocarea lor dintr-o țară în alta. Chiar și atunci, o mutare s-ar putea dovedi costisitoare și consumatoare de timp.
Nu este clar ce țări se încadrează în ce categorie sau dacă Rutte știe despre acest efort. Dar românii și polonezii ar putea ajunge să fie unii dintre cei mai mari beneficiari, deoarece ambii rămân în grațiile președintelui Trump și ar primi cu bucurie mai multe trupe americane.
Baza de la Mihai Kogălniceanu, pregătită să primească mai mulți militari americani
Guvernul polonez, care este unul dintre cei mai mari cheltuitori ai NATO pentru apărare, plătește deja aproape toate costurile pentru găzduirea celor 10.000 de soldați americani staționați acolo.
Iar baza aeriană Mihail Kogălniceanu, recent extinsă în România — pe care țara a permis SUA să o folosească pentru războiul aerian din Iran — are suficient loc pentru mai multe trupe americane.
Inițial, Hegseth a folosit retorica aliatului model pentru a se referi la partenerii NATO care și-au mărit cheltuielile pentru apărare în conformitate cu obiectivele de 5% ale Alianței susținute de Trump. Oficialii au făcut referire la aceasta și în Strategia Națională de Apărare lansată în ianuarie.
Departamentul Apărării „va prioritiza cooperarea și angajamentele cu aliații model care își aduc contribuția pentru apărarea noastră colectivă”, a declarat Pentagonul într-un comunicat.
„Făcând acest lucru, îi vom sprijini pe acești aliați pe măsură ce își intensifică apărarea intereselor noastre comune, consolidând în același timp stimulentele pentru ca alți aliați să își aducă contribuția”.
Conceptul ar putea oferi SUA opțiuni de a retrage desfășurările de trupe, exercițiile comune sau vânzările militare de la aliații percepuți ca „răi” și de a le oferi celor „buni”, potrivit a doi dintre oficialii europeni familiarizați cu planul. Hegseth a folosit, de asemenea, termenul „aliat model” în întâlnirile cu membrii NATO, potrivit celui de-al treilea diplomat.
Și i-ar oferi lui Trump mai multe instrumente pentru a diferenția între membrii care au sprijinit eforturile SUA în Iran – cum ar fi înlăturarea blocadei Strâmtorii Hormuz de către Teheran și permiterea utilizării bazelor – și cei care nu au făcut-o.
În timp ce Spania și aliați precum Marea Britanie și Franța fie au respins, fie au amânat cererile de ajutor din partea SUA, România și câteva națiuni mai mici au permis SUA să își folosească bazele aeriene. Bulgaria a sprijinit, de asemenea, în liniște, logistica americană în Orientul Mijlociu.
Spania avea deja probleme cu administrația Trump pentru că a respins obiectivul de 5% al cheltuielilor de apărare ale NATO la summitul alianței de la Haga de anul trecut. Oficialii americani, însă, au lăudat națiunile baltice precum Lituania, Letonia, Estonia și Polonia pentru că s-au clasat constant în fruntea blocului în ceea ce privește cheltuielile militare.
”Pedepsirea” aliaților nu este totuși văzută cu ochi buni
„Președintele Trump a precizat pe bună dreptate că se așteaptă ca aliații și partenerii să intensifice eforturile și să ajute la securizarea acestei căi navigabile vitale din Orientul Mijlociu”, a declarat șeful politicilor Pentagonului, Elbridge Colby, aliaților NATO luna aceasta, în timpul unei reuniuni virtuale a miniștrilor Apărării la care Hegseth a refuzat să participe.
Însă există puține precedente pentru luarea unor astfel de măsuri de pedepsire a aliaților, iar astfel de idei se confruntă deja cu respingere pe Dealul Capitoliului.
„Nu este util atunci când liderii americani vorbesc despre alianțele noastre cu dispreț”, a declarat senatorul Roger Wicker (republican din Mississippi) înaintea unei audieri privind forțele americane din regiunea indo-pacifică. „Trebuie să fim clari cu privire la numeroasele beneficii politice, strategice și morale pe care țara le primește de pe urma alianțelor sale”.
Și unii foști oficiali se îndoiesc că administrația Trump are resursele necesare pentru a gestiona o altă criză existențială a Alianței.
„Trump și echipa sa sunt ocupați să încerce să se scoată din mlaștina auto-provocată”, a declarat Joel Linnainmäki, un fost oficial finlandez care a lucrat la aderarea țării sale la NATO în 2023. „Probabil că administrația nu are resursele necesare pentru a deschide un alt front ostil cu Europa atâta timp cât războiul continuă”.
About the Author
