O echipă de cercetători din China a publicat o revizuire sistematică cuprinzătoare și o metaanaliză care investighează modul în care sistemele solare fotovoltaice modifică procesele de la suprafața solului. Studiul, publicat în revista „Geography and Sustainability”, a analizat 147 de studii care acoperă 609 de sisteme fotovoltaice operaționale din întreaga lume, pentru a determina modul în care aceste instalații afectează variabilele climatice locale și condițiile de mediu, transmite publicația PV Magazine.
Cercetarea s-a concentrat pe identificarea variabilelor climatice afectate de modificările de la suprafața solului și a mecanismelor care stau la baza acestor schimbări. Potrivit autorilor, întrebările-cheie abordate în această revizuire sistematică sunt: Ce variabile climatice sunt afectate de modificările proceselor de la suprafața solului cauzate de sistemele fotovoltaice și sunt aceste schimbări semnificative? La ce scări au loc aceste modificări și ce mecanisme stau la baza lor?
Cercetătorii au identificat o concentrare geografică semnificativă în datele existente, 93,6% dintre sistemele studiate fiind situate în emisfera nordică. China, Statele Unite și India reprezintă cele mai mari părți din date. Majoritatea acestor sisteme sunt situate pe pășuni, terenuri goale sau terenuri agricole, în special în zonele climatice aride și semi-aride.
Metaanaliza a evaluat 11 variabile specifice folosind observații de teren, teledetecție și simulări numerice. Rezultatele au arătat că, deși sistemele fotovoltaice au un impact neglijabil asupra temperaturii aerului și umidității relative, ele declanșează schimbări semnificative în alte domenii. În mod deosebit, studiul a constatat o reducere de aproape 30% a vitezei vântului și o scădere de 17,5% a albedoului. Temperaturile suprafeței terestre și ale solului au înregistrat, de asemenea, scăderi măsurabile, în timp ce conținutul de apă din sol a cunoscut o creștere substanțială de 38,6%.
Pentru a ajuta la interpretarea acestor schimbări de mediu, echipa a dezvoltat un cadru integrat format din cinci module: suprafața de bază, metoda de cercetare, variabila climatică, procesul de suprafață terestră și scara de cercetare. Autorii au menționat că acest cadru este destinat să sprijine părțile interesate, inclusiv cercetătorii, dezvoltatorii de tehnologie fotovoltaică, evaluatorii de impact asupra mediului, planificatorii de amplasamente și agențiile energetice.
Oferind o imagine mai clară a modului în care panourile solare interacționează cu mediul lor fizic, studiul pune bazele unei planificări mai durabile a amplasamentelor și unei gestionări mai responsabile a mediului în sectorul energiei solare, aflat în plină expansiune.
Te-ar putea interesa și: Adio panouri solare? Japonia inventează sfere care „absorb” lumina soarelui din orice unghi
About the Author
