Schimbările climatice modifică rotația Pământului într-un ritm nemaiîntâlnit în ultimii 3,6 milioane de ani, potrivit unui nou studiu realizat de Universitatea din Viena și ETH Zurich, transmite publicația Science Focus.
Pe măsură ce temperaturile globale cresc, topirea calotelor polare și a ghețarilor eliberează apă care curge spre ecuator. Această schimbare de masă încetinește rotația planetei, similar cu un patinator artistic care își întinde brațele în timpul unei piruete. Cercetătorii au utilizat un algoritm de învățare automată pentru a analiza fosile marine antice, urmărind schimbările istorice ale nivelului mării până în epoca Pliocenului târziu.
Deși rata actuală de prelungire a zilei este de doar 1,33 milisecunde pe secol, forțele fizice necesare pentru această schimbare sunt imense. Aceasta implică relocarea a aproximativ 1.000 de gigatone de gheață de la poli spre oceane.
„Pentru a vizualiza această cantitate, imaginați-vă un cub solid de gheață așezat deasupra orașului New York”, spune prof. Benedikt Soja de la ETH Zurich, coautor al studiului. „Ar avea o înălțime de 10 km, mai înalt decât Muntele Everest”, a adăugat el.
Oamenii de știință au identificat doar o singură altă perioadă, cu aproximativ două milioane de ani în urmă, când factorii naturali au creat o accelerare similară a schimbărilor de durată a zilei. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activitatea umană ajung acum la nivelul acelor forțe la scară planetară în doar puțin peste un secol. În scenariile cu emisii ridicate, se preconizează că schimbările climatice vor deveni factorul dominant al variației duratei zilei până în 2100, depășind influența gravitațională a Lunii.
Implicațiile practice ale unei zile mai lungi afectează în primul rând tehnologia modernă. Navigația navelor spațiale și sistemele GPS se bazează pe o cronometrare ultraprecisă, ceea ce înseamnă că și o fracțiune de milisecundă poate perturba precizia urmăririi.
În cele din urmă, studiul evidențiază amploarea impactului uman asupra mediului global, care coincide cu creșterea nivelului mării și fenomenele meteorologice extreme.
„Cea mai importantă concluzie este că influența umană asupra sistemului terestru a devenit atât de profundă încât acum schimbăm chiar modul în care se rotește Pământul nostru”, spune Soja.
În viitor, echipa de cercetare intenționează să investigheze modul în care epuizarea apelor subterane și schimbările ciclului apei determinate de climă contribuie și mai mult la acest dezechilibru planetar.
About the Author
