Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va solicita înalților funcționari să susțină o acțiune fermă împotriva importurilor chineze subvenționate, pregătind terenul pentru o confruntare cu țările UE care doresc în continuare să-și protejeze relațiile cu Beijingul, arată, într-o analiză, Politico.
Comisarii UE se vor reuni vineri pentru a dezbate viitorul relațiilor blocului cu Beijingul, în timp ce guvernele naționale conduse de Franța cer măsuri pentru a-și proteja industriile în fața practicilor comerciale ostile, iar altele, precum Germania, o putere a exporturilor, recomandă prudență, temându-se că ar putea pierde accesul la vasta piață chineză.
Dezbaterea are loc după ce oficialilor li s-a cerut să elaboreze planuri pentru noi competențe menite să combată inundația de mărfuri ieftine care pătrund pe piața unică. Deficitul comercial al UE cu China s-a adâncit la 360 de miliarde de euro anul trecut, de la 312 miliarde de euro în 2024. Acesta s-a extins și mai brusc în primul trimestru al anului 2026, arată cifrele comerciale.
Von der Leyen și șeful său de cabinet, Bjorn Seibert, pledează pentru o abordare mult mai dură față de Beijing, profitând de problemele economice pentru a câștiga disputa, au declarat pentru Politico trei oficiali cu cunoștințe despre dinamica internă.
„Dezbaterea de astăzi ar trebui să confirme consensul tot mai mare din Europa cu privire la necesitatea de a acționa în fața «China Shock 2.0»”, a declarat șeful industriei UE, Stephane Sejourne. „Cred că încă mai există posibilitatea unui dialog constructiv cu China, dar nu putem permite ca Europa să fie victima unei strategii de exploatare care ne distruge industria. Avem nevoie de instrumente noi, de măsuri noi și de o voință politică nouă.”
După ce va primi contribuții de la comisarii săi, von der Leyen se va întâlni cu alți lideri la summitul G7 din Franța, pe 15 iunie, pentru a discuta despre surplusul de producție chineză de bunuri care inundă piețele de export și despre restricțiile impuse de Beijing asupra aprovizionării cu materii prime esențiale. Apoi, ea va căuta sprijinul președinților și prim-miniștrilor la Consiliul European care începe pe 18 iunie la Bruxelles.
Potrivit altor doi oficiali, în această etapă nu vor fi elaborate propuneri scrise în urma discuțiilor, Comisia având astfel timp să-și perfecționeze propunerile. Măsuri specifice ar putea fi prezentate încă din septembrie, odată cu discursul anual al lui von der Leyen privind Starea Uniunii.
Von der Leyen ar fi dorit să adopte o poziție mai dură față de China mult mai devreme, potrivit lui Tim Ruhlig, analist senior la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene, care a fost anterior consilier al Comisiei în ceea ce privește relațiile cu Beijingul.
„A trebuit într-adevăr să impulsioneze acest demers”, a spus Ruhlig, adăugând că von der Leyen a observat „legătura dintre economie și securitate mult mai devreme decât alți politicieni naționali”.
„Nisipuri mișcătoare”
Germania s-a ferit multă vreme să ia măsuri care ar putea atrage represalii din partea Chinei și ar putea afecta lanțurile sale de aprovizionare – ministrul Economiei, Katherina Reiche, a declarat în cadrul unei vizite la Beijing săptămâna aceasta că Berlinul dorește să mențină un echilibru între sprijinirea industriilor sale exportatoare și protejarea celor de pe piața internă, care se confruntă cu o amenințare concurențială din partea Chinei.
„La Bruxelles, pledăm pentru o abordare echilibrată – una care să combine instrumente de protecție eficiente cu o deschidere continuă față de exporturi”, a spus Reiche, aliată de partid a cancelarului creștin-democrat Friedrich Merz.
Totuși, îngrijorarea crescândă a Berlinului cu privire la modul în care importurile subminează industria manufacturieră germană, odată dominantă, îi topeste rezistența față de o poziție mai fermă.
„Toți actorii – China, Comisia, toată lumea – înțeleg rolul central al Germaniei în această chestiune. Acum simt presiunea, ceea ce creează cel puțin un anumit impuls”, a explicat Ruhlig.
Nu toate capitalele se îndreaptă în aceeași direcție. S-a creat o ruptură între marile țări membre ale UE, Spania – o altă economie a UE care a adoptat comerțul și investițiile deschise cu China – distanțându-se de o inițiativă comună condusă de Franța pentru măsuri comerciale mai ferme.
Acestea ar include anchete de salvgardare, care ar avea un efect preventiv mai amplu decât taxele compensatorii impuse în cazurile antisubvenții sau antidumping, care, potrivit criticilor, s-au dovedit insuficiente.
În 2024, UE a impus tarife de până la 35% asupra vehiculelor electrice chinezești, însă producătorii au intensificat exporturile de vehicule hibride reîncărcabile, care rămân scutite de taxe vamale.
Joi, ministrul spaniol al Economiei, Carlos Cuerpo, a dezaprobat public documentul de poziție inițiat de Franța, afirmând că acesta fusese discutat doar la nivel tehnic, nu și politic. Cu toate acestea, a adăugat el, UE „trebuie să intensifice eforturile” și „să colaboreze cu autoritățile chineze”.
Întrebarea cu care se confruntă acum Germania este dacă este dispusă să-și unească forțele cu Franța și alte țări, precum și cu Comisia, „pentru a apăra piața internă europeană de valul de produse chinezești care se îndreaptă spre noi”, a declarat Sander Tordoir, economist-șef la Centrul pentru Reformă Europeană.
„Piața chineză este acum extrem de închisă pentru Germania și Europa”, a declarat Tordoir în cadrul podcastului Brussels Playbook Week Ender al Politico. Acest lucru nu se datorează doar tarifelor ridicate, ci și faptului că piața este „atât de suprasaturată încât este foarte dificil pentru întreprinderile occidentale care… trebuie să realizeze profituri, să exporte în mod profitabil către China”.
Noi instrumente
Nici propriii funcționari ai lui Von der Leyen nu sunt încă pe aceeași lungime de undă. Sejourne este cel mai vocal susținător public al unor măsuri mai dure, dar și comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat că este un „partizan al liniei dure” în această chestiune: „Ceea ce voi include în discuție [vineri] este îngrijorarea mea cu privire la dependența noastră semnificativă de China, unde avem practic același istoric ca și în cazul Rusiei.”
Alții însă, precum Teresa Ribera, adoptă o poziție mai nuanțată în cadrul dezbaterii și se arată mai deschiși la colaborarea cu China, susținând că cooperarea servește mai bine intereselor Europei decât o eventuală confruntare.
Deoarece dezbaterea abia a început, adevărata întrebare ar putea fi dacă UE își poate mobiliza la timp măsurile de apărare comercială pentru a respinge un val de exporturi chineze care – deja excluse din Statele Unite de tarifele protecționiste ale președintelui Donald Trump – sunt redirecționate către piața mai deschisă a UE.
„Cea mai mare provocare a noastră nu este neapărat doar lipsa instrumentelor. Este o chestiune de a le crea și de a le pune în practică”, a declarat Grzegorz Stec, de la grupul de reflecție Merics, în cadrul podcastului Brussels Playbook Week Ender.
„Este cu adevărat important să construim o forță de descurajare europeană credibilă”, a adăugat Stec. „Aceasta este una dintre problemele cu care ne confruntăm în relația cu Beijingul.”
Citește și:
Editor : C.A.
About the Author
