Europenii, aflați în derivă între Rusia și Statele Unite, se află într-o stare persistentă de anxietate – din cauza războiului din Ucraina, a ostilității președintelui Donald Trump, a amenințărilor din partea Moscovei și a propriilor economii, slăbite de impactul războiului din Iran, scrie jurnalistul Steven Erlanger, într-o analiză pentru New York Times.
Drona rusească care a lovit un bloc de apartamente din România, vineri dimineață, rănind două persoane pe teritoriul NATO, ar fi putut fi un accident. Dar nu a făcut decât să amplifice prudența pe care o simt europenii, în contextul în care războiul din Ucraina se prelungește în al cincilea an.
Blocați pe câmpul de luptă, rușii par să își asume mai multe riscuri și să își intensifice amenințările împotriva țărilor care susțin Ucraina. Liderii europeni avertizează asupra unei Rusii militarizate capabile să atace NATO în următorii trei până la cinci ani, iar Trump continuă să ridice îndoieli cu privire la angajamentul Americii față de securitatea europeană.
Drona care a lovit România nu a fost nici pe departe începutul unui atac. Cu toate acestea, liderii europeni au reacționat cu vorbe dure despre imprudența Rusiei și angajamentul lor față de apărarea colectivă.
Inevitabil, aceasta a ridicat noi semne de întrebare cu privire la capacitatea NATO de a-și proteja propriul teritoriu, în ciuda eforturilor de a crea „ziduri anti-drone” și a înființării Operațiunii Eastern Sentry (Santinela Estică), lansată în septembrie 2025 după o intruziune mai amplă și intenționată a dronelor rusești în Polonia.
Toate aceste îndoieli servesc intereselor președintelui rus Vladimir V. Putin, care sunt de a diviza NATO, de a destrăma alianța transatlantică și de a încuraja Washingtonul să-și aducă trupele și rachetele acasă, lăsând Europa mai vulnerabilă.
Însă Rusia are un obiectiv mai imediat, sugerează analiștii. Prin intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și avertizarea că ambasadele țărilor aliate de la Kiev sunt în pericol, Kremlinul încearcă, de asemenea, să schimbe impulsul războiului împotriva Ucrainei.
„Războiul Rusiei nu merge bine, iar campania de atacuri în masă a Ucrainei în interiorul Rusiei cauzează din ce în ce mai multe probleme Moscovei, așa că Rusia își intensifică avertismentele cu privire la escaladarea către ceea ce numește hinterlandul strategic, adică țările care sprijină Ucraina”, a declarat Hanna Notte, expertă în Rusia la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare.
Citește și:
Atacurile recente și masive ale Rusiei asupra Kievului, capitala Ucrainei, inclusiv cu o rachetă Oreșnik de înaltă tehnologie, împreună cu avertismentele adresate ambasadorilor occidentali, reprezintă, de asemenea, o încercare de a recâștiga atenția unei administrații Trump care acordă mai puțină atenție Ucrainei și a devenit mai preocupată de Iran, a sugerat ea. Dacă Rusia nu poate câștiga războiul în curând, a spus experta, „singura sa speranță este să-l aducă pe Trump înapoi la masa negocierilor și să crească presiunea asupra Ucrainei pentru a soluționa războiul în termenii Moscovei”.
Cu amenințările sale frecvente, intruziunile aeriene și campaniile de atacuri cibernetice și sabotaje împotriva infrastructurii critice din țările NATO, Rusia încearcă să distragă atenția de la câmpul de luptă din Ucraina, a susținut Jan Techau, directorul pentru Europa al Grupului Eurasia.
„Rusia vrea să extindă problema, să crească presiunea asupra dezbaterilor interne din țările noastre, să încerce să sublinieze faptul că Ucraina nu poate câștiga și că este timpul să împingem Kievul să se dea bătut”, a spus el. Moscova speră că faptul că întreaga Europă se va simți vulnerabilă și că va valorifica ostilitatea lui Trump față de NATO și prietenia sa față de Rusia va ajuta la succesul acestei strategii.
Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, a declarat că rușii încearcă „să escaladeze pentru a dezescalada, pentru a restabili o formă de dominație pentru a putea negocia o concluzie în Ucraina dintr-o poziție de forță”.
Declarațiile și acțiunile recente ale administrației Trump sporesc semnificativ anxietatea europeană. Președintele SUA, furios din cauza propriului impas cu Iranul în privința Strâmtorii Ormuz, a atacat puternic țările NATO, numind alianța „un tigru de hârtie”. Secretarul de stat Marco Rubio, un susținător puternic al NATO din punct de vedere istoric, a declarat că, dacă țările aliate nu permit ca bazele lor să fie folosite pentru un război american, atunci se întreabă la ce folosește NATO.
Oficialii americani i-au avertizat pe europeni că trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria apărare convențională, pentru că Washingtonul mută trupe și echipamente în Indo-Pacific. Dar au accelerat retragerea mai repede decât se așteptau europenii. Chiar săptămâna trecută, Alexander Velez-Green, un oficial al Departamentului Apărării, le-a declarat aliaților NATO că Pentagonul reduce substanțial forțele pe care intenționa să le trimită în Europa în caz de criză, inclusiv forțele de atac cu rază lungă de acțiune și avioanele de realimentare aer-aer.
Citește și:
Această decizie s-a adăugat la cea a lui Donald Trump de a retrage 5.000 de soldați din Germania, inclusiv o echipă de luptă a brigăzii blindate care începuse deja să se deplaseze acolo prin rotație. Măsura a venit după ce cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat tacticile lui Trump în Iran. Oficialii germani se tem că președintele va anula, de asemenea, un plan de a staționa rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune în țara lor.
După ce Pentagonul a anunțat anularea trimiterii unei alte brigăzi blindate în Polonia, Trump a declarat că va trimite încă 5.000 de soldați în Polonia pentru că îl place pe președintele KarolNawrocki, ceea ce a sporit confuzia europeană cu privire la politica americană.
Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, a remarcat „atât de multe contradicții în acest moment”, ce ar putea duce la ceea ce ar putea fi o eroare de calcul periculoasă din partea lui Putin, considerând că poate fi mai agresiv pentru că alianța se află într-un punct slab.
O lipsă de rachete de apărare aeriană, parțial din cauza utilizării lor extensive în războiul din Orientul Mijlociu, înseamnă că Ucraina și aliații NATO nici măcar nu pot cumpăra ceea ce au nevoie pentru securitatea lor, a spus ea. Combinați acest lucru cu anunțul american privind retragerea trupelor, a subliniat ea, „și mă întreb dacă Putin își va asuma și mai multe riscuri, ceea ce nu face decât să sporească anxietatea”.
Rusia nu este deloc subtilă. Dmitri Medvedev, fostul președinte rus pe care Kremlinul îl folosește pentru a lansa amenințări extreme și provocatoare, a declarat vineri într-o postare adresată europenilor: „Ar trebui să realizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așa că fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. Somnul liniștit s-a terminat.”
Citește și:
Editor : Ș.R.
About the Author
