Valurile de căldură tot mai intense pun presiune pe milioane de europeni care nu au acces la aer condiționat, transformând verile într-o provocare serioasă pentru sănătate și confort. Diferențele economice dintre state fac ca protecția împotriva temperaturilor extreme să fie inegală, iar în multe regiuni din Uniunea Europeană lipsa mijloacelor de răcire rămâne o problemă ignorată. În acest context, România se înscrie în tabloul general al vulnerabilității climatice, unde accesul la soluții de răcorire depinde în continuare de venituri și infrastructură, arată un clasament citat de Euronews.
În Franța, mercurul a atins 37 °C, o premieră pentru luna mai, în timp ce Marea Britanie a depășit, de asemenea, recordul lunar, cu temperaturi de 34,8 °C la Londra. Același lucru este valabil și pentru Irlanda, cu o temperatură fără precedent de 30,5 °C.
Cu toate acestea, majoritatea cetățenilor UE, 68%, nu dispun de sisteme de aer condiționat (AC) sau ventilatoare acasă, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu intitulat „Overheated and Underprepared” (n.r. „Supraîncălziți și nepregătiți”).
Țările care au cele mai mari dificultăți în a-și permite un sistem de aer condiționat
Deși unele țări s-ar putea să nu aibă nevoie de acesta – Europa nu este la fel de caldă peste tot – mai mult de una din trei persoane (38%) afirmă că nu își pot permite un sistem de aer condiționat.
Procentele sunt deosebit de ridicate în unele dintre cele mai calde zone ale continentului: 42% în Franța, 46% în Grecia, 45% în Portugalia și mai mult de o treime în Spania (34 %), Italia (37 %) și România (39 %).
O imagine îngrijorătoare, având în vedere că mai mult de unul din patru cetățeni ai UE are peste 65 de ani, unele dintre cele mai în vârstă populații fiind concentrate în țări precum Italia, Portugalia sau Grecia.
În același timp, Malta (8,5%), Luxemburg (18%) și Irlanda (20%) s-au evidențiat ca fiind țările în care oamenii au cele mai puține dificultăți în a-și permite sisteme de aer condiționat sau ventilatoare.
Există, desigur, și alte modalități de a menține locuințele răcoroase, cum ar fi obloanele, copertinele sau umbrarele exterioare. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor din Spania (61%), Portugalia (59%), Italia (57%) sau Cipru (51%) afirmă că locuințele lor nu dispun nici măcar de aceste elemente.
Vremea caniculară îngrijorează mai mult decât orice altă problemă climatică
Asta nu înseamnă că oamenii nu sunt îngrijorați de temperaturile ridicate. Căldura este principala preocupare legată de climă pentru cetățenii UE (85%), mai mult decât inundațiile (80%), incendiile (82,5%) sau penuria de apă (80,5%).
Preocuparea este deosebit de mare în zona mediteraneană: 75% în Cipru, 71% în Grecia și 70% în Malta declară că sunt „foarte” sau „destul de” îngrijorați de temperaturile extrem de ridicate.
De asemenea, aproximativ jumătate dintre respondenții din UE simt deja că este prea cald acasă (50%), la locul de muncă (47%) și peste 60% în cartierul lor (61%).
Fără aer condiționat: italienii și germanii se confruntă cu cozi infernale la oficiile poștale în timpul verii
Comunitățile locale raportează reacții mixte ale autorităților locale la caniculă și, în general, pare destul de rar să întâlnești „centre de răcorire” sau clădiri publice dotate cu aer condiționat.
În special italienii par condamnați să se topească, doar 15% dintre ei declarând că se folosește aerul condiționat în clădirile publice, iar cifra este și mai mică în Germania, de 7%. Aceasta este mult mai mare în Grecia, Malta și România, unde aproximativ 40% dintre cetățeni beneficiază de spații publice răcorite.
Grecii adoră aerul condiționat, în timp ce Cipru își adaptează programul de lucru
Plantarea copacilor pare o opțiune mai ieftină, mai durabilă și mai ecologică pentru a face față situației, iar 36% dintre locuitorii UE afirmă că observă punerea în practică a acestei măsuri în jurul lor.
Cu toate acestea, gradul de adoptare variază semnificativ, procentele oscilând între 59% din cazurile de plantare a copacilor raportate în Ungaria și doar 22% în Grecia – al treilea cel mai scăzut nivel din UE.
O altă măsură care poate fi luată în zilele cele mai călduroase este ajustarea programului de lucru sau a orarului școlar.
Cu toate acestea, doar 15% dintre cetățenii UE au observat aceste măsuri, răspunsurile variind de la 39% în Cipru la doar 8% în Portugalia.
Autoritățile locale par mai active în ceea ce privește alertele de caniculă – cum ar fi apelurile telefonice, mesajele text sau comunicarea prin intermediul mass-media – raportate de 57% dintre respondenți.
În același timp, acest tip de comunicare pare să vizeze mai mult răspunsul la situații de urgență decât prevenirea, un număr mai mic de cetățeni (42,5%) declarând că au fost expuși la campanii de sensibilizare privind riscurile pentru sănătate asociate fenomenelor meteorologice extreme și măsurile recomandate.
Citește și:
Editor : C.A.
About the Author
