Operaţionalizarea unei reţele naţionale de ghişee energetice pentru consiliere pentru audit energetic, preţuri accesibile pentru cetăţeni şi industrie sau valorificarea prosumatorilor se numără printre măsurile prevăzute pe termen scurt la capitolul Energie, în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac.
Astfel, documentul propune operaţionalizarea unei reţele naţionale de ghişee energetice la nivel judeţean, prin care cetăţenii accesează consiliere pentru audit energetic, dosare de finanţare şi contractarea lucrărilor de eficienţă prin AFM, corelat cu măsurile din Fondul Social pentru Climă.
„Se informează cetăţenii cu privire la implicaţiile schemei ETS2 (noul sistem european de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri şi transport rutier – n. r.), cu prezentarea amănunţită şi clară a formelor de sprijin financiar la dispoziţia gospodăriilor eligibile. Se consiliază gospodăriile în accesarea finanţărilor publice pentru măsuri de eficienţă energetică, termoizolare a locuinţelor, înlocuirea sistemelor de încălzire cu pompe de căldură sau a sobelor de înaltă eficienţă (pentru mediul rural), instalarea panourilor fotovoltaice şi a bateriilor de stocare. Ghişeele se integrează cu ghişeul unic digital”, se menţionează în document.
În ceea ce priveşte preţurile accesibile pentru cetăţeni şi industrie, se are în vedere menţinerea preţului carburanţilor la pompă într-un interval suportabil prin continuarea şi ajustarea schemei de sprijin în funcţie de evoluţia cotaţiei petrolului, în cazul în care este necesar. Schema funcţionează cu criterii publice de activare/dezactivare (interval de cotaţie Brent) şi cu publicarea lunară a costului bugetar. Evaluarea din primul trimestru din T1 2027 va decide ieşirea ordonată, corelată cu producţia Neptun Deep.
De asemenea, va fi menţinută legislaţia în vigoare de protejare a consumatorilor casnici de gaze naturale până în martie 2027 şi evaluarea acesteia în primul trimestru al anului 2027, când va fi disponibilă producţia din zăcământul Neptun Deep.
Programul prevede creşterea capacităţii de producţie şi stocare a energiei pentru asigurarea securităţii energetice, prin accelerarea proiectelor finanţate din fonduri europene şi naţionale, fiind asigurată alinierea cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Mediului. Totodată, vor fi reduse cotele de cofinanţare pentru sistemele fotovoltaice şi se extinde finanţarea stocării în baterii prin instrumente financiare precum Fondul pentru Modernizare.
Alte măsuri avute în vedere vizează: asigurarea finanţării pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă; pregătirea finanţării pentru Unităţile 3 şi 4 şi pentru SMR Doiceşti; finalizarea centralelor hidroelectrice sistate, în condiţiile respectării legislaţiei de mediu; prioritizarea finalizării centralelor în ciclu combinat pe gaze naturale de la Turceni şi Işalniţa din Fondul pentru Modernizare, în cadrul Planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia; extinderea şi tehnologizarea rezervoarelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, atât din perspectiva creşterii volumului stocat, cât şi a ratei de extracţie; monitorizarea planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, concomitent cu implementarea Planului pentru Tranziţie Justă în cele şase judeţe beneficiare şi stimularea investiţiilor private pentru dezvoltare; diversificarea surselor de aprovizionare cu produse petroliere prin acorduri-cadru cu furnizori din afara zonelor de risc geopolitic, fiind menţinute capacităţile de rafinare relevante operaţionale; se monitorizează şi se consolidează stocurile petroliere de siguranţă.
Tot pe termen scurt (orizont 12-18 luni), se are în vedere finalizarea centralei de la Iernut cu termen accelerat şi obligaţie de diversificare prin stocare în baterii pentru Hidroelectrica, Electrica şi alte companii de stat; comunicare publică cu termene rezonabile pentru a semnala potenţialul de scădere a preţului energiei.
„Progresul se raportează public semestrial, pe fiecare proiect, faţă de ţintele de sistem din context (peste 4,3 GW eolian, 9,9 GW fotovoltaic şi 1.400 MW baterii la finalul lui 2027, conform Transelectrica)”, se mai arată în document, care menţionează şi stabilirea unor scheme de sprijin şi surse de finanţare pentru producţia locală de biocombustibili, biogaz şi biometan – diversificând mixul şi reducând expunerea la importuri energetice. Termenul-cadru este primul an de mandat.
Referitor la valorificarea prosumatorilor, programul de guvernare cuprinde măsuri vizând: încurajarea autoconsumului prosumatorilor prin susţinerea instalării de sisteme de baterii şi a măsurilor de management al consumului de energie (demand side management), care contribuie la flexibilitatea reţelei; crearea cadrului prin care autorităţile publice locale pot prelua surplusul prosumatorilor şi îl pot direcţiona către consumatori vulnerabili – inovaţie socială cu cost fiscal direct nul, descentralizare reală a politicii energetice locale (cadrul de reglementare pentru preluarea surplusului de către APL se elaborează cu ANRE în 12 luni; corelare cu contorizarea inteligentă şi tarifele dinamice).
În ceea ce priveşte investiţiile în transportul şi distribuţia de energie electrică şi gaze naturale, se are în vedere accelerarea proiectelor companiilor Transelectrica şi Transgaz pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de transport, cu accent pe interconectările transfrontaliere şi pe capacitatea de integrare a energiei regenerabile variabile în sistemul electroenergetic şi de preluare a gazului natural din Marea Neagră, intensificarea digitalizării reţelelor energetice, prin instalarea accelerată a contoarelor inteligente şi dezvoltarea de soluţii de management al cererii de energie (demand side management).
De asemenea, se consolidează reforma procesului de racordare la reţea prin trecerea de la principiul „primul venit, primul servit” la un mecanism concurenţial, bazat pe licitaţie şi pe garanţii financiare proporţionale, se accelerează investiţiile în reţelele de distribuţie de energie electrică pentru adaptarea acestora la procesul de electrificare şi la creşterea capacităţii prosumatorilor, se introduce tariful binom pentru distribuţia energiei electrice, care ia în calcul atât energia activă consumată, cât şi puterea branşamentului, şi se extinde reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în localităţile în care gazul natural reprezintă soluţia optimă, pe baza unor analize economice riguroase.
O altă măsură pe termen scurt se referă la revizuirea Legii consumatorului vulnerabil, urmând să fie actualizat pragul de venit pentru încadrarea în categoria consumatorului vulnerabil, care nu a fost revizuit în raport cu evoluţia inflaţiei şi a salariului mediu şi să fie extinse categoriile eligibile pentru a include gospodăriile expuse costurilor ridicate după introducerea sistemului ETS2, prin care se introduce un preţ al emisiilor de carbon în sectoarele clădirilor şi al transportului rutier.
Legislaţia de implementare a ETS2 va fi corelată cu aprobarea Planului Social pentru Climă, precondiţie pentru accesarea finanţării aferente Fondului Social pentru Climă, prin care României îi revin peste 6 miliarde de euro pentru protecţia consumatorilor vulnerabili de energie şi de servicii de transport (casnici şi micro-întreprinderi), şi va fi introdus un mecanism de revizuire periodică a criteriilor de sărăcie energetică, bazat pe date INS şi ANRE, pentru a elimina decalajele dintre legislaţie şi realitatea pieţei. Pragul de venit se indexează automat anual (inflaţie/salariu mediu). Aprobarea Planului Social pentru Climă se tratează ca jalon prioritar de Guvern, fiind precondiţia celor peste 6 miliarde euro din FSC.
Reformele structurale (orizont mandat/dincolo de mandat) prevăzute în Programul de guvernare fac referire la dezvoltarea reactoarelor 3+4 Cernavodă şi retehnologizarea U1, ce „reprezintă coloana vertebrală a securităţii energetice a României până în 2032”, valorificarea Neptun Deep, „un pilon de securitate energetică şi o sursă de venit fiscal substanţial, coerent cu reforma redevenţelor”, fiind stabilit un cadru pentru utilizarea gazului ca pârghie de relansare industrială cu valoare adăugată în România, nu doar ca export, reforma redevenţelor şi creşterea capacităţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), noul cadru al redevenţelor urmând să intre în vigoare înainte de începerea producţiei Neptun Deep (2027). Capacitatea ANRMPSG se consolidează în primul an de mandat.
Celelalte două reforme structurale vizează Coridorul Vertical şi rolul de hub regional al României, în acest sens urmând să fie realizată partea naţională de infrastructură (conducte, staţii de comprimare, modernizare măsurare la graniţe), să se încheie parteneriate strategice cu operatorii regionali, să se stabilească tarife de tranzit predictibile şi să se atragă cofinanţare europeană, şi energie eoliană offshore în Marea Neagră, respectiv operaţionalizarea integrală a Legii nr. 121/2024, cu privire la lista perimetrelor de exploatare, legislaţia secundară, prima rundă de licitaţii şi soluţia de evacuare a puterii, coordonarea spaţiului maritim cu Neptun Deep, navigaţia, pescuitul, ariile protejate şi zonele militare, alături de cooperarea cu Bulgaria pentru atingerea scării necesare în bazinul Mării Negre.
Editor : Sebastian Eduard
About the Author
